Tema "Iubire"
- "Romeo si Julieta" de William Shakespeare
- "Cuplul" de Ana Blandiana
Scena Balconului "Romeo si Julieta":
MITUL ANDROGINULUI
 |
| Mitul Androginului |
ANDROGIN = care are caractere specifice ambelor sexe, hermafrodit, bisexual.
Androginul a fost vazut de-a lungul timpului in foarte multe feluri,uneori o zeitate, alteori o fiinta cu doua parti, dar de cele mai multe ori ca o fiinta fabuloasa din mitologia greaca.
In ce consta acest mit al androginului si care este ideea fundamentala a acestui mit?In opera "Banchetul", scrisa de Platon, exista o explicatie a iubirii si formarii acesteia. Aici este amintit "mitul androginului", povestit de un personaj al lui Platon.
Dupa aceasta legenda aflam ca la inceput traiau pe Pamant fiinte androgine. Ele aratau ca doi oameni lipiti spate in spate: un barbat si o femeie, doi barbati sau doua femei. Acestia aveau o putere incredibila...puteau face aproape tot ce gandeau. Zeii, din cauza ca se temeau de puterea aproape infinita a androginilor, pentru a nu mai reprezenta o posibila si veritabila amenintare pentru ei, se hotarasc sa-i desparta.
Separati sunt fara putere, nu mai pot face nimic. Multi dintre ei mor de tristete si dor. Zeii, vazand ca raman fara supusi, cauta sa dea oamenilor un nou motiv pentru a trai si astfel il creeaza pe Eros, cel care avea sa semene iubire intre pamanteni. In acest fel oamenii isi petreceau viata cautandu-si jumatatea, iar cei mai norocosi chiar o gaseau,se contopeau si deveneau fiinta de odinioara.
Acest mit se regaseste in operele multor scriitori (Ana Blandiana -Cuplu )...in forme si explicatii diverse, cu povesti una mai frumoasa ca alta, dar avand mereu aceeasi idee si anume "sufletele pereche".
“Romeo și Julieta” este o tragedie de William Shakespeare in care se prezinta soarta a doi îndrăgostiți, ce luptă împotriva destinului.
RăspundețiȘtergereMomentul ce m-a impresionat este cea de-a doua scena a balconului din actul trei. Daca prima data cei doi si-au marturisit sentimentele si au petrecut fericiti o buna parte din noapte,acum iubirea lor este umbrita de suferinta si durere, intrucat Romeo vine sa-si ia adio de la Julieta, fiind exilat de catre printul cetatii. Este momentul in care dragostea pura,sincera se transforma in pasiune arzatoare,iar cei doi vor avea puterea de a se sacrifica unul pentru celalalt.
Aceasta piesa a lui Shakespeare se bazeaza pe antiteza “lumina-intuneric” si face referire la alternanta zi-noapte, astfel scenele ce se petrec ziua sunt tragice, pline de violenta (cearta dintre Tybalt si Mercutio,urmata de uciderea lui Tybalt de catre Romeo), iar scenele ce se petrec noaptea sunt pline de pasiune, fiind momentul in care cei doi indragostiti reusesc sa se intalneasca, iubirea lor neputand iesi la lumina, este ascunsa in intunericul noptii. Chiar daca in mod normal ziua este privita din punct de vedere pozitiv, iar noaptea, negativ, in opera lui Shakespeare sunt inversati acesti termini din cauza rivalitatii familiilor si iubirii interzise a celor doi.
Versurile: “Izvorul zilei creste si sporeste/Izvorul negru al deznadejdii noastre” surprind suferinta celor doi indragostiti, nevoiti sa se desparta din cauza aparitiei zorilor. Substantivul “izvorul” repetat la inceputul fiecarui vers dezvolta un sens figurat,marcand “nasterea zilei”, revarsatul zorilor, precum si inceputul deznadejdii celor doi.
Inchei prin a spune ca “Romeo si Julieta” este probabil cea mai cunoscuta poveste de dragoste din istoria lumii, ce infatiseaza tragedia a doi indragostiti care lupta impotriva destinului cu singura lor putere,iubirea!
Mantescu Ana Maria
Poezia “Cuplu” de Ana Blandiana dezvolta mitul androginului, conform caruia cuplurile era lipite, formand un intrg. Acestia nu se puteau vedea, Iar Zeus, vazundu-le suferinta, a hotarat sa-i desparta. De atunci, fiecare persoana “isi cauta jumatatea”.
RăspundețiȘtergereSemnificatia titlului are o rezonanta aparte, ea facand conexiunea dintre mitul androginului si tema iubirii. Aici tema iubirii are aspectul de initiere, prezentand puternicul impact al sentimentului ce este atribuit unei finite suprenaturale.
Prin aceasta opera, Ana Blandiana descrie in cuvinte de mare expresivitate androginul ca fiind un “intreg deplin si rotund”. Sunt prezente numeroase figure de stil, ce subliniaza opozitia celor doua finite: una catre rasarit,iar cealalta catre apus. Interogatiile retorice: “Cum esti?”;”Suntem egali?”, prezinta actul cunoasterii intre cele doua personae ce alcatuiesc androginul. Eul liric aduce in prim plan si situatii in care cei doi vor trece in nefiinta. Dorul nestins de a se vedea poate aduce moartea, deoarece, daca vreunul din ei s-ar jertfi pentru o singura privire “ar vedea numai spatele […] insangerat,infrigurat/Al celuilalt”.
Ana Blandiana, prin cele illustrate, realizeaza o capodopera reprezentativa a creatiilor romanesti.
Romeo si Julieta este o tragedie de William Shakespeare despre soarta a doi îndrăgostiți care luptă împotriva destinului. Este poate cea mai cunoscută piesa a sa, una dintre succesele sale timpurii, fiind considerata cea mai tipica poveste de dragoste a Renasterii. Totul incepe atunci cand familia Capulet decide sa organizeze o petrecere unde invitatii trebuiau sa poarte masti. Romeo reuseste sa intre la petrecere in ciuda faptului ca nu era invitat si cu ajutorul mastilor nu este recunoscut de nimeni, ba chiar vorbeste cu aleasa inimii sale si o si saruta. In urma acesteia, Romeo pleaca la parintele Lorenzo pentru a-l ruga sa-i cunune pe cei doi indragostiti. Pentru tanarul cuplu, inversarea valorilo "zi-noapte" era foarte importanta. Din cauza ca familiile lor erau impotriva relatiei, cei doi tineri trebuiau sa vorbeasca pe ascuns. Pentru ei, zorii zilei erau aducatori de moarte, doar noaptea ii ocrotea adapostindu-i in intuneric. Celelalte elemente foarte importante erau vestitorii celor doua momente ale zilei; privighetoarea bucurandu-se de un renume universal datorita cantecului sau nocturn exprimand toate sentimentele nascute in sufletele oamenior, in timp ce ciocarlia este este asociata ideii de evolutie si ascensiune, iar cantecul ei este o chemare la viata si iubire. Este un simbol ascensional corelat cu lumina fapt ce constituie un pericol pentru tanarul cuplu. Din aceste randuri putem observa puterea de sacrificiu si totodata durerea ce apasa pe umerii Julietei care il sfatuieste pe Romeo sa plece pentru a nu fi exilat.
RăspundețiȘtergere"Romeo si Julieta" de William Shakespeare este o poveste de dragoste cu sfarsit tragic.
RăspundețiȘtergereAceasta carte m-a impresionat prin puterea dragostei celor doi tineri. Romeo si Julieta s-au sacrificat unul pentru celalalt , totul in numele iubirii. Acest sentiment este evidentiat prin scena a doua a balconului , descrisa de colega mea Mantescu Ana Maria.Tanarul vine sa isi ia adio de la iubita lui ,chiar daca isi pune viata in pericol, putand fi vazut oricand de un Capulet. La randul ei , Julieta il indeamna sa plece pentru a-l proteja.
Piesa lui William Shakespeare ne invata sa nu lasam disputele noastre sa ii afecteze pe cei din jur. Daca parintii celor doi tineri ar fi lasat ura la o parte , si-ar fi dat seama la timp de sentimentele lor si nu s-ar mai fi produs o tragedie. Acest fapt este valabil si in ziua de azi : nu trebuie sa lasam ura sa ne intunece mintea.
Va recomand aceasta carte pentru a descoperi o frumoasa poveste de dragoste si pentru a intelege ca in viata cei dragi sunt mai importanti decat mandria.
Pe langa Anca si eu sunt de acord cu dragostea foarte puternica dintre cei doi, sentiment de sparge toate limetele, dar si cu faptul ca rivalitatea dintre capetele celor doua familii a dus la moartea copiilor.
ȘtergereCei doi descopera impreuna iubirea absoluta, fara nicio teama, facand orice pentru a se intalni, cum a mai fost specificata si anterior scena balconului in care tanarul face orice pentru a-si vedea iubita.
Totusi, antagonismul celor doua familii afecteaza relatia celor doi, fara ca parintii lor sa isi dea seama cat de puternica era dragostea dintre copii, iar pentru ca disputa era mult mai importanta decat relatia Julietei si a lui Romeo, acestia mor, facand familiile sa cada pe ganduri si sa constate ca ceea ce a fost intre ele a produs moartea fetei si a baiatului.
In concluzie, consider ca disputa dintre 2 persoane, sau ca in cazul de fata familii, nu trebuie sa-i afecteze si pe cei ce nu au nicio vina sau nu sunt implicati.
Fiind o contemporana desavarsita creatiile Anei Blandiana se caracterizeaza prin sinceritate si refinament.Poezia ,,Cuplu''este o creatie in versurice are caracter meditativ, fiind o opera reflexiva pe teme filozofice.
RăspundețiȘtergereTema operei o constituie Iubirea , acest sentiment etern uman.De asemenea, semnificatia titlului are o rezonanta aparte,,cuplu''realizand conexiunea cu tema iubirii, care are mai multe aspecte;iubirea ca initiere, iubirea-pasiunea si implicit iubirea-tragica.In poezie predomina antonimele(luna -soare, al meu-al tau). Pe tot parcursul poeziei intalnim antiteza Eu-Tu ceea ce ne determina sa observam o oarecare disecare pe doua planuri:planul persoani I si planul persoanei a II a.Metaforele din expresia ,,Tu vezi numai luna/Eu vad nuai soarele''releva locul de nastere al fiecarei persoane:barbatul in soare ,femeia in pamant , iar cea barbat -femei in luna.Totodata, aceste figuri de stil subliniaza opozitia celor doua fiinte ca si orientare ;una catre vest iar alta catre est, puncte cardinale opuse rasaritul si apusul.Vocea poetica aduce in prim plan situatii in care cei doi nu vor trece in nefiinta in acelas moment:,,celalat ve fi molipsit cu moarte''metafora ascunsa a dorului ce ii va aduce si celuilalt disparitia.
Prin cele ilustrate si prin dibacia de care da dovada scriitoarea realizeaza prin opera ,,Cuplu''o capodopera demna de a exista in galeria celor mai reprezentative creatii romanesti.
Sunt de acord cu colega mea,Anca,in opera,,Romeo si Julieta" ne este prezentata o minunata poveste de dragoste a doi tineri ce puteau sa se sacrifice tot pentru iubirea lor.
RăspundețiȘtergereCei doi indragostiti prefera noaptea deoarece acestia nu se puteau intalnii ziua datorita conflictului dintre cele doua familii,dar seara,Romeo putea sa ajunga la Julieta fara sa-l prinda cineva.
in actul trei scena cinci peisajul este feeric,o noapte senina de vara,cerul impodobit cu stele si luna. La fel ca si noaptea Romeo prefera privighetoarea deoarece ea simbolizeaza calmul serii,pe cand ciocanitoarea semnifica ziua,despartirea si tristetea.
Din iubire cei doi indragostiti sunt dispusi sa se sacrifice unul pentru celalalt,si sa se intalneasca doar pe timp de noapte,fiindca ziua Romeo,era expus unui mare pericol.
In concluzie iubirea este mai presus de orice sentiment mai ales in cazul lui Romeo si a Julietei,o iubire atat de mare incat le-a dat puterea de a se sacrisica unul pentru celalat. O iubire ca a lor nu cred ca a existat sau ca va exista vreodata.
Sunt de acord cu colegele mele,Anca si Ana Maria Mantescu,referitor la scenele balconului.Prima scena a balconului se petrece in actul II,scena 2,intr-o atmosfera de vis,la sfarsitul careia cei doi indragostiti se despart,cu ideea de a se casatori cat mai curand.Protagonistii sunt transfigurati de intensitatea trairilor,Julieta dorindu-si transformari ciudate.Pentru Romeo,glasul Julietei il fascineza cu "dulcea-i muzica",ce transforma sunetul cel mai banal intr-o muzica a sferelor celeste.
RăspundețiȘtergereCele doua scene ale balconului stabilesc,in chip simbolic,simetriile esentiale ale acestei opere dramatice,momente antinomice,de intalnire si de despartire,de extaz al dragostei depline si de sfasiere launtrica,venirea zilei insemnand,metaforic,in scena 5 din actul III,"Izvorul negru-al deznadejdii noastre".Iubirea ideala,in conditiile unei adversitati intre cele doua familii,nu se poate implini decat intr-un cadru nocturn,romantic,care atenueaza dramatismul lumii exterioare.Pasarea este un mesager al destinului,in timp ce luna amplifica puterile dragostei ale intregului cadru.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerePoezia „Cuplul" scrisa de Ana Blandiana este creata pe baza mitului „Androginului":doua persoane unite stand spate in spate si avand o putere aproape infinita,ii ingrijoreaza pe zei ca nu cumva sa foloseasca acea putere in scopuri gresite asa ca i-a separat imprastiind jumatatile in lume. Vaznd ca acesti sunt mai tristi pe zi ce trece,il creeaza pe Eros zeul iubirii care imprstie dragosrea sa pe pamant si dandu-le jumatatilor inca o sansa de a se unii,de aici si zicala „A-si cauta jumatatea".
RăspundețiȘtergereAceasta opera descrie iubirea inca de la inceputurile timpurilor,si prezinta cum de fiecare data aceasta invinge chiar si vointa zeilor de a-i despartii pentru totdeauna.
Cu o amprentă de certă originalitate,poezia Anei Blandiana este o realitate dintre cele mai pregnante. Originalitatea autentică a acestui talent cu un pas atât de sigur a păşit şi s-a înălţat pe treptele de diamante ale marii poezii.
De asemenea,semnificaţia titlului are o rezonanţă aparte ,lexemul ,,cuplu"realizând conexiunea cu tema iubirii,care are mai multe aspecte:iubirea ca iniţiere,iubirea ,pasiune şi implicit,iubirea tragică.
In concluzie poezia Anei Blandiana frapeaza,în planul sensului poetic,al fondului principal de sentimente si de idei,al starii lirice deci,tendinta de adâncire în metafizica. De aceea prin cele ilustrate si prin dibacia de care da dovada scriitoarea realizeaza prin opera,,Cuplu" o capodopera demna de a exista în galeria celor mai reprezentative creatii românesti.
"Romeo si Julieta" este una din marile scrieri romantic ale Evului mediu, comparabila, ca intensitate a tragicului, cu "Tristan si Isolda". Ea ar putea fi considerata si o poveste eterna de dragoste, o meditatie pe tema trecerii timpului uman, dar si o tragedie cutremuratoare , chiar sangeroasa.
RăspundețiȘtergereIn aceasta opera este prezentata dragostea profunda si totala a celor doi protagonisti, Romeo si Julieta, care sunt indragostiti de-a pururi si a caror amintire, imortalizata de William Shakespeare, ramane pentru veacurile viitoare. Jocul destinului, "jucat" de cei doi iubiti, este al dragostei fara limite, al personajelor destinate unei alte realitati, pentru ca , indiferent daca cei doi dispar sau nu , din punct de vedere fizic, dragostea lor ramane vie.
Precum au spus si colegii mei, Anca , Ana Maria Mantescu si Ciprian, Shakespeare creeaza o imagine initial perfecta , in care iubirea dintre ei pare indestructibila , insa , cu trecerea timpului , obstacolele apar si iubirea lor este pusa la incercare
Colegul meu Savu Cosmin nu a putut incarca comentariile , asa ca m-a rugat pe mine :
RăspundețiȘtergere,,Romeo şi Julieta” probabil cea mai cunoscută poveste de dragoste din istoria lumii, scrisă în 1594, este o tragedie în cinci acte care are la bază o poveste reală petrecută în secolul al – XV – lea.
Cuplul Romeo şi Julieta reprezintă un teritoriu uman singular de o neţărmurită credinţă în iubire, înconjuraţi de „oceanul” unei lumi lipsite de criterii valorice şi de moralitate, incapabilă de a vibra în faţa marilor elanuri sau drame ale eroilor noştri.
Eroii noştri, doi adolescenţi, aparţinând unor familii de bază din Verona, familii faimoase pentru legendara duşmănie dintre ele, se îndrăgostesc, în ciuda acestei situaţii.
În actul II, scena 2 binecunoscută ca „scena balconului”, ni se înfăţişează un episod al întâlnirii dintre cei doi îndrăgostiţi. Întâlnirea se petrece noaptea, Romeo se strecoară pe furiş în livada Capuleţilor în speranţa că-şi va găsi iubita.
Peisajul este feeric, o noapte senină de vară, cerul împodobit de stele şi lună. Elementele astrologice folosesc pentru a sublinia intensitatea sentimentelor tânărului. Minunatele podoabe ale cerului pălesc în faţa frumuseţii iubitei. Julieta este comparată cu soarele care luminează viaţa lui Romeo, făcând din noapte zi … „şi Julieta-i soare”.
Monologul Julietei de la începutul scenei evidenţiază clar conflictul interior al eroinei, lupta datoriei cu pasiunea. Dragostea pentru Romeo este atât de intensă încât sentimentul datoriei păleşte în faţa ei. Curănd pasiunea Julietei câştigă teren şi iese învingătoare asupra datoriei. Principiul în care fusese crescută, şi anume „ura dintre cele două familii” pare doar o idee absurdă. Ea reduce ura la „războiul unor nume”. Face clar diferenţierea dintre „nume şi persoană”. Pentru ea numele nu valorează nimic şi nu evidenţiază nimic din trăsăturile şi caracterul persoanei.
Julieta este dispusă să renunţe la numele ei pentru dragostea lor, cerându-i şi iubitului să facă acelaşi lucru:
„Romeo!
De ce şi pentru ce eşti tu Romeo ?
Renegă-ţi tatăl!Leapădă-al tău nume!”
Julieta se teme pentru viaţa iubitului, dar din iubire, Romeo nu mai ţine cont de raţiune:
„Mi-a dat iubirea aripi să m-avânt!
…Nu-i zid să poată stânjeni iubirea.”
Romeo declară că nu-i e teamă de moarte şi că ar prefera să moară decât să trăiască fără iubita lui:
„…De nu ţi-s drag,
Mai bine-ar fi să mă găsească-aici
Şi să sfârşesc răpus de ura lor”
Cei doi îşi fac jurăminte de iubire, decid ca în ciuda tuturor piedicilor puse în calea iubirii lor, să se căsătorească. Dragostea lor depăşeşte orice raţiune sau datorie:
„Iar eu ţi-oi pune totul la picioare,
Oriunde te-oi urma, stăpânul meu!
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereIn opera "Romeo si Julieta" , William Shakespeare da dovada de adevarata genialitate , prin felul in care acesta gandeste tema operei , dar si prin felul in care el adapteaza replicile personajelor atat de bine firului narativ.
RăspundețiȘtergereIn ceea ce priveste subiectul piesei , totul mi se pare ,insa mult prea negativist si putin cam desprins de realitate.Nu pot sa stiu intradevar care erau caracterele oamenilor in acea perioada , dar mi se pare ca tragicul este ridicat la un rang mult prea inalt , avand in vedere faptul ca Julieta este doar o pustoaica de 14 ani , mult prea tanara pentru a realiza ceea ce e bine pentru ea. Romeo si el un tanar la fel de naiv ca si fata se lasa si el prada iubirii , lasand dragostea sa invinga in aceasta lupta pe viata si pe moarte in care 2 tineri aflati in floarea varstei se lasa doborati de impulsurile de moment si de sentimente si merg mult prea departe , acestia ajungand la sinucidere.
Privind in ansamblu toate acestea ,povestea mi se pare una mult prea tragica avand in vedere faptul ca toate acestea pornesc doar de la o cearta meschina intre doua familii.
Sunt de acord cu aceasta afirmatie.Simpla cearta dintre cele 2 familii a declansat o serie de obstacole pentru cei doi.Dragostea dintre cei doi au adus moarte si suferinta printre cele 2 familii,lasand numai regrete printre semenii lor.Acest model de iubire a avut de suferit,mult prea negativist.Dupa parerea mea,sinuciderea celor doi,doar pentru ca nu puteau fi impreuna,a fost punctul culminant in aceasta poveste,cel mai tragic moment,dar totusi realist.Mi-a placut aceasta carte pentru ca ilustreaza perfect o relatie care nu poate fi rupta,care in cele din urma s-a destramat.
ȘtergereEu nu sunt de acord cu comentariul Ioanei si consider ca William Shakespeare a creeat aceasta opera pentru a ne da noua, "urmasilor" lui, o lectie de viata! In primul rand, minunatul roman ne demonstraza ca iubirea se poate naste oriunde si intre oricine, iar varsta, culoarea pielii, greutatea fiind doar niste banale numere. Te loveste atunci cand te astepti cel mai putin si te lasa atunci cand simti ca ai nevoie de mai mult... Protagonistii romanului dau dovada de dragoste adevarata, sacrificandu-si viata unul pentru celalalt.
ȘtergereMaria , sunt de acord si cu ce ai zis tu , dar totusi , daca reanalizam situatia , dreptate am eu deoarece , gandeste-te ca Julieta are doar 14 ani. Sa te sinucizi la 14 ani , chiar si din dragoste mi se pare o adevarata prostie ...Nu cred eu ca vremurile atunci erau atat de radical schimbate fata de acum si prin asta nu ma refer la imprejurari si la context , ma refer la caracterele oamenilor; Ce om prefera sa moara decat sa traiasca o viata fericita , pentru ca pana la urma fiecare persoana poate trece peste orice tragedie . Inteleg faptul ca Julieta il iubea nespus pe Romeo si invers , doar ca eu consider ca puteau trai si despartiti in ciuda iubirii dintre ei.
ȘtergereAdica eu una nu gasesc deloc sinucisul cea mai buna solutie.Inteleg ca ar fi suferit enorm , dar prin moarte oricum nu au rezolvat nimic ,bine desi toata aceasta scea va fiin cele din urma motivul impacarii familiilor, dar cred ca ar fi gasit si alt motiv de pace si din altceva.
Aceasta este parerea mea , iar eu daca as fi fost in locul Julietei , nu cred ca as fi procedat la fel , sau cel putin sper, pentru ca pana la urma in aceasta lume singurul lucru mai pretios decat dragostea adevarata este viata.
Da, intr-adevar, Shakespeare a cam exagerat cu aceasta sinucirede, dar din punctul meu de vedere, el a dorit sa induca ideea de "dragoste vesnica" in care sacrificiul pentru persoana iubita pare ceva banal. Ai dreptate, nu este deloc indicat sa iti iei viata pentru o persoana, indiferent de cat de mult o iubesti.
ȘtergereIn concluzie, consider aceasta opera imbinarea perfecta intre dragoste si drama toatala.
“Romeo si Julieta”, probabil cea mai cunoscuta poveste de dragoste din istoria lumii, scrisa in 1594 este o tragedie in cinci acte, care are la baza o poveste reala, petrecuta in secolul al XIV-lea.Relatia Julietei cu Romeo este diferita de toate celelalte. Il intilneste la petrecere si se indragosteste de el la prima vedere. In citeva ore, el devine persoana cea mai importanta a vietii ei. Vrea sa se casatoreasca cu el desi stie ca o relatie intre familiile lor este imposibila. Dragostea ei insa nu tine cont de logica asa ca se intilneste cu Romeo la fratele Lawrence si se casatoreste cu el. Dupa casatorie, ea este optimista si crede ca necazurile s-au incheiat, cind de fapt sint abia pe cale sa inceapa. Pe tot parcursul piesei Julieta este complet devotata lui Romeo: este gata sa renunte la numele sau, refuza sa se casatoreasca cu Paris. Singura data cind simte furie impotriva lui este atunci cind acesta il ucide pe Tybalt, dar dupa o reflectie isi da seama ca de fapt este de partea lui Romeo. Julieta evolueza pe parcursul piesei transformindu-se intr-o femeie independenta. Primul semn este impotrivirea in fata parintilor la casatoria cu Paris. La sfirsitul piesei tinara Julieta se trezeste si il gaseste pe iubitul sau Romeo mort. Pentru ca nu vrea sa traiesca fara el, se sinucide.
RăspundețiȘtergereWilliam Shakespeare,dramaturg si poet englez,este unul dintre cele mai importante nume ale literaturii universale.El s-a remarcat prin numeroase opere "Romeo si Julieta" fiind una din cele mai importante si cunoscute opere ale sale."Romeo si Julieta" este cea mai cunoscuta opera ce prezinta tema iubirii,este scrisa in anul 1894 si este structurata in 5 acte.Tema iubirii in aceasta tragedie este surprinsa in mai multe ipostaze.La inceput se poate observa o iubire platonica a lui Romeo fata de Rosalinda,o tanara ce devenise o obsesie pentru acesta.Cand tanarul o intalneste pe Julieta cunoaste dragostea adevarata,insa tatal Julietei vede iubirea ca pe o afacere,caci doreste ca fiica lui sa se marite cu Paris,chiar daca ea nu era de acord.Pentru a se dezvolta tema iubirii in aceasta opera se folosesc numeroase contraste:lumina-intuneric;viata-moarte;tineri-batrani;esenta-aparenta.Pe parcursul intamplarilor Romeo si Julieta se maturizeaza datorita dragostei si iubirea dintre cei 2 devina sacra.Mi-a placut foarte mult la aceasta opera ca pe parcursul intamplarilor putem sa vorbim putin si despre aventura si am fost incantat de iubirea celor doi,care tineau cu adevarat unul la celalalt.Nu mi-a placut deorece in opera sunt surprinse si momente tragice,mai ales sfarsitul,dar pot recomanda aceasta carte tuturor oamenilor,mai ales adolescentilor.
RăspundețiȘtergereOpera "Romeo si Julieta" este o opera ce prezinta drama a doi indragostiti pe nume Romeo si Julieta. M-a impresionat dragostea lor, deoarece acestia se intalneau si continuau sa se iubeasca , chiar daca parintii acestor doua familii erau rivale.
RăspundețiȘtergereIubirea lor este un model pentru toti tinerii din ziua de azi. Cum spune si citatul "“A iubii inseamna a suferi.Si, cum multi fug de suferinta,putini stiu sa iubeasca.”, Romeo si Julieta nu au fugit de suferinta si au continuat sa-si indeplineasca adevarata iubire.
Sfarsitul tragic al celor doi a fost un exemplu si pentru cele doua familii, deoarece le-au demonstrat ca uneori iubirea este mai importanta decat orice . Este o carte de succes ce merita citita cu multa atentie pentru a intelege cu exactitate mesajul.
Consider ca aceasta opera ofera multe lectii de viata , utile atat tinerilor , cat si oamenilor de toate varstele.
Mă bucur că ați comentat atât de multe persoane aici. Mulțumesc și Monicăi pentru că a pus această postare. Am avut de comentat un motiv din tragedia ”Romeo si Julieta”, iar comentariile de aici m-au ajutat mult. De asemenea ”Cuplu” de Ana Blandiana m-a făcut foarte curioasă, așa că abia aștept să citesc această operă. :) O zi bună! Îmi place mult blog-ul tău.
RăspundețiȘtergereCiuleandra este un roman scris de Liviu Rebreanu. Romanul “Ciuleandra” este alcătuit din 31 de capitole și se deschide cu un moto: ”…și nu știi că tu ești ticălos și mișel și sărac și orb și gol…” (Apocalipsa, III – 17). Acesta are un rol anticipativ deoarece prezintă ipostaza finală a personajului principal, nebunia acestuia, dar ilustrează, totodată, și faptul că niciodată nu ne cunoaștem suficient de bine, niciodată nu știu dacă în interiorul unei ființe aparent inofensivă se poate afla instinctul criminal. Trebuie doar să știm să ne controlăm pornirile.
RăspundețiȘtergereTilul operei poate fi privit din două unghiuri, având un sens denotativ și un sens conotativ. El exprimă pe de o parte nebunia dansului, “Ciuleandra” fiind considerat un dans dionisiac în care fiecare dintre participanți se deslănțuie: ”Pornește ca o horă oarecare, foarte lent, foarte cumpătat. Jucătorii se adună, se îmbină, se înșiră, probabil după simpatii, ori la întâmplare, indiferent. Pe urmă, când se pare că oamenii s-au încins puțin, muzica prinde a se agita și a se iuți. Ritmul jocului se accelerează, firește. Jucătorii, cuprinși de după mijloc, formează un zid compact de corpuri care se mladie, se îndoaie, se răsucește, și tresaltă cum poruncesc lăutarii. Cu cât se prind mai tare jucătorii, cu atât muzica devine mai zvăpăiată, mai sălbatică. Picioarele flăcăilor scăpară vijelios, schițează figuri de tropote, sărituri de spaimă, zvâcniri de veselie. Apoi, deodată, cu toții, cu pași săltați și foarte iuți, pornesc într-un vârtej. Zidul viu te avântă când încoace, când încolo, lăutarii pișcă vehement strunele înăsprind și ascuțind sunetele cu câte un chiot din gură, la care încearcă să răspundă altul, din toiul jucătorilor, curmat însă și înghițit de năvala ritmului. Acum șirul, tot încovăindu-se și strigându-se, ca un șapte fantastic, începe să se încolăcească, să se strângă, să se grămădească până ce se transformă parcă într-un morman de carne fierbinte care se zvârcolește de pe loc un timp ca apoi, pe neașteptate, să se destindă iarăși, ostenit ori prefăcut, în tact cuminte, lăsând să se vadă fețele roșite și vesele ale jucătorilor.”
Pe de altă parte, prin intermediul Ciuleandrei Puiu Faranga își arată adevărata personalitate și scapă astfel, pentru un moment, de masca care îi ascunde adevăratele simțiri. Fiind un roman de analiză psihologică, accentul se pune pe conturarea trăsăturilor personajului principal, de acceea modul predominant de narațiune este descrierea. De asemenea primează conflictul interior care se dă între ceea ce ar vrea să fie și ceea ce este cu adevărat, între personalitatea lui și masca pe care și-o dă jos abia în finalul romanului.
M-a captivat romanul "Ciuleandra" deoarece o consider eu o lectie de viata bine definita .
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
ȘtergerePe de alta parte, consider ca cel de al doilea plan narativ, reprezentat de conflictul interior, il surprinde pe Puiu Faranga analizandu-si propria viata dominata de cifra fatidica 13 si de obsesia care il stapaneste. In finalul operei, pe cand acesta se afla in sanatoriu, recapituleaza intamplarile petrecute, concluzionand ca instinctul varsarii de sange aparuse inca din copilarie, pe cand asista cu placere la taierea pasarilor, si se pastrase apoi, chiar in imprejurari neobisnuite: „Multe femei i-au spus, mai in gluma, mai in serios, ca se poarta in iubire ca un criminal sadic".
ȘtergereDe asemenea, un rol important in desfasurarea evenimentelor il are Docturul Ursu, personaj legat prin destin de Puiu. Tanarul afla intamplator ca doctorul era din acelasi sat din care provenea si Madalina si atunci i-a marturisit faptul ca el o ucisese din cauza lui, a doctorului, pentru ca simtise ca in inima Madalinei era un alt barbat. Acesta fiind doctorul, care in urma cu 8 ani cand ei o gasisera pe fata in satul acela din Arges, era doar un simplu student, indragostit de ea, si care visa ca intr-o buna zi, cand va termina facultatea si va gasi o slujba, o va lua de sotie. Sentimentul se pare ca fusese impartasit si de Madalina, dar fara voia ei, fusese data de acasa si soarta lor se despartise.
Din punctul meu de vedere, in ciuda nebuniei cu care a fost diagnosticat in final Puiu, crima acestuia a avut un scop pe care doar el l-a cunoscut si care a avut la baza acelasi dans obsesiv. Fiul lui Policarp a simtit ca iubirea pentru persoana draga nu mai este aceeasi si ca fata care ii era alaturi se intoarce in trecut, la un baiat pe care l-a iubit, si de care a legat-o aceeasi Ciuleandra.
Al doilea roman al lui Camil Petrescu, "Patul lui Procust", apare in 1933, la numai trei ani dupa "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" si constituie, pentru literatura romana, un eveniment deosebit, cu totul novator, consolidand astfel romanul romanesc modern.
RăspundețiȘtergereTema romanului ilustreaza problematica fundamentala a prozei Camil Petresciene, drama iubirii si drama intelectualului lucid, inflexibil si intransigent, insetat de atingerea absolutului in iubire si in demnitate umana.
Elementele de noutate estetica ale romanului Camil Petrescian sunt bine conturate in romanul "Patui lui Procust": substantialitatea este evidenta prin cele doua aspecte ale existentei umane, iubirea si demnitatea, ca substanta a vietii; relativismul este prezent prin viziunea diversiflcata a iubirii si a demnitatii, reflectate diferit in constiinta mai multor personaje; autenticitatea este receptarea realitatii in propria constiinta, de catre fiecare personaj in parte ("dosare de existenta"); naratiunea este la persoana intai este modul de relatare al fiecarui erou care se confeseaza; stilul anticalofil (impotriva scrisului frumos) presupune exprimarea concisa si exacta a ideilor, trairilor, conceptiilor, "ca intr-un proces-verbal".
Titlul este o metafora, "Patui lui Procust" face trimitere directa la o poveste mitologica din antichitate, conform careia talharul Procust din Atica aducea oaspetii la han si ii silea sa incapa perfect in singurul pat existent, socotit de el ca spatiu ideal. Orice nepotrivire a calatorului in patui lui Procust, atragea dupa sine ciuntirea omului, daca acesta era prea lung, ori, dimpotriva, intinderea lui, daca acesta era prea scurt, pana cand individul se potrivea exact masurarii impuse.
Titlul romanului imagineaza societatea ca pe un "pat al lui Procust", ca spatiu limitat, in care valorile intelectuale si orice aspiratie catre un ideal respins de societate sunt ostracizate. Ea impune tuturor oamenilor un tipar fix de existenta si oricine se abate de la regulile sociale stricte este supus deformarilor chinuitoare, carora nu le rezista. Dupa cum insusi autorul marturisea intr-un interviu, actiunea romanului are loc, "in sens strict [...] intr-un pat", care constituie o ambianta pentru ilustrarea vietii literare, politice si financiare a societatii romanesti, intre anii 1926-1928.
M-a impresionat Scrisorile doamnei T. care nareaza suferinta si dezamagirea produse de faptul ca amantul ei, X, nu o mai iubeste si nu-i da nici o explicate privind aceasta atitudine, desi ea suferise "din cauza lui aproape mortal" si se intreaba cum poate el s-o prefere pe alta, sa aiba metresa si sa traiasca "o viata completa fara mine", ori ce-i pot oferi lui celelalte femei si ea nu. Suferinta doamnei T se amplifica din cauza umilirii, a mandriei ranite care "imi macina corpul", mai ales ca il intalneste in tren pe fostul iubit care se ducea cu amanta la munte, asa cum alta data mergeau impreuna ei doi.