Poezia “Adam si Eva” face parte alaturi de alte patru creatii („Paradisul”; „Porunca”; „Pacatul”; „Pedeapsa”) din volumul „Tablouri Biblice”, in care poetul isi prezinta intr-o maniera originala, ludica, pe intelesul celor mici, viziunea despre aparitia primilor oameni pe Pamant, pastrand in linii generale informatiile canonice din Sfanta Scriptura. Un prim lucru ce m-a impresionat este faptul ca autorul aduce anumite „transformari” menite sa atraga si astfel se face inteles si de cititorul aflat la o varsta mai frageda. Acesta resuseste sa dezvolte literatura pentru copii, folosind o variatie de mijloace artistice pentru a o face cat mai complexa si mai cuprinzatoare. Desi poezia „Adam si Eva” are o tenta religioasa, autorul urmarind povestea biblica, el o adapteaza imaginatiei celor mici printr-o viziune originala. In al doilea rand, m-a incantat faptul ca intreaga poezie este vazuta ca o armonie a creatiei, un tablou ce infatiseaza pe Adam si Eva in gradina raiului. Erau precum copiii liberi, ce sovaiau fericiti, bucurandu-se de viata. Acest act al creatiei este surprins de poet ca o joaca, in care omul este creat de Dumnezeu. In poezie, este prezent motivul crearii omului, ce este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare singuratate. In concluzie, poezia „Adam si Eva” ascunde o urma de mister prin jocul crearii. Divinitatea este inchipuita ca o fiinta omeneasca, fiinta care se plictiseste si care din materia creata anterior, creeaza omul. Mantescu Ana Maria
Poezia "Pedeapsa" face parte din ciclul "Tablouri biblice(Versuri de Abecedar)". Aceasta ilustreaza alungarea din Rai a barbatului si a femeii , pentru ca au incalcat porunca divina , prin care li se interzicea acestora sa manance din pomul cunoasterii : "De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din gradina cea din Eden , ca sa lucreze pamantul , din care fusese luat." Pe sarpele, care a indemnat-o pe Eva sa manance "din rodul pomului celui din mijlocul Raiului" , Dumnezeu l-a blestemat "sa te tarasti si tarana sa mananci in toate zilele vietii tale". Opera lui Arghezi m-a impresionat prin faptul ca este pe intelesul copiilor. Oricine o citeste intelege mesajul ei : daca incalci cuvantul divin sau nu respecti vreo regula a unui joc , vor exista consecinte. Adam si Eva credeau ca pot sa sa il pacaleasca pe Dumnezeu , mancand roadele pomului interzis , dar El vede tot si i-a alungat din Rai. Un moment semnificativ din aceasta poezie este acela in care sarpele ii atata pe Eva si Adam. Acest fapt il enerveaza pe Dumnezeu caruia nu ii place miselia. In concluzie , poezia "Pedeapsa" de Tudor Arghezi ne invata sa nu mintim si sa fim responsabili pentru actiunile noastre , astfel incat sa traim fericiti si inconjurati de pace sufleteasca.
Spre deosebire de Anca, eu unul consider ca Tudor Arghezi doreste sa evidentieze prin poezia sa imperfectiuna omului, neluand in seama adevarul biblic, ci prezentand totul din propria sa viziune. El prezinta greseala pe care o fac cei doi prin incalcarea poruncii divine de a nu degusta niciunul dintre roadele pomului cunoasterii. Chiar daca cunosteau riscurile si porunca, cei doi au ales calea lor, dar s-au lasat si influentati de sarpe asa ca au luat unul dintre fructe. Cum Dumnezeu stie tot ceea ce se petrece, El isi da seama de ceea ce fac cei doi si pune in aplicare pedeapsa, adica aceea de a-i exclude pe cei doi din Rai si de a-i trimite pe pamant. In concluzie, consider ca cei doi nu au savarsit acea fapta intentionat, deoarece cunosteau prea bine ceea ce le impuse-se Dumnezeu, ci totul a fost o greseala, actiunea petrecandu-se foarte repede, probabil fara ca unul dintre ei sa aiba destul timp pentru a remedia ceva.
Eu sustin raspunsul lui Andrei , intrucat consider ca Tudor Arghezi , in poezia sa vrea sa evidentieze mult mai mult decat o simpla povestire pentru copii , ci mai mult, o viziune a portretului omului original cu tot cu imperfectiunile sale , toate acestea fiind privite prin filtrul unei singure scene semnificative si a unui simplu gest "mancatul rodului interzis". Pe de alta parte sustin si raspunsul Ancai , deoarece consider ca poetul doreste si faptul ca prin intermediul operei sale , cei mici sa reuseasca sa inteleaga mult mai usor scene biblice seminificative. In concluzie consider faptul ca poezia lui Arghezi are dublu rol , deoarece prin aceasta ,el reuseste sa transmita atat un mesaj cititorilor delectati dar si sa reuseasca sa se faca inteles celor mici, poezia sa fiind accesibila cititorilor de toate varstele.
Tudor Arghezi se numara printre poetii in a caror opera ,,jocul si joaca''constituie o dimensiune importanta. Universul devine astfel o lume ,,de jucarie''.Tema poeziei ,,Adam si Eva ''o reprezinta crearea umanitatii prezentata ca si un joc. Ceea ce m-a atras la acesta poezie este faptul cum autorul explica intr-o varianta mai amuzanta si mai coplilareasca cum a fost creata lumea.Urandu-i-se singur , realizand ca doreste sa aiba si el copii, Dumnezeu vrea sa-i creeze dupa chipul si asemanrea sa pe Adam si Eva ,,frumosi,cinstiti nevinovati''.Dupa ce se gandeste din ce sa-i creeze , El se hotareste sa-i faca din materiale pretioase si delicate ,,borangic,argint sau promoroaca''incercand sa le ofere inca din momentu creatiei tot ce este mai bun si mai frumos ca un adevarat parinte pentru copii lui.Dar , primul om , Adam, iese ,,cam somnoros si cam/trandav si naravas''pentru ca Dumnezeu a ales sa-l faca ,,cu praf si nitelus scuipat''. Astfel , Arghezi transforma procesul creatiei intr-o activitate familiala celor mici:jocul in nisip. Un alt aspect care m-a atras este folisirea limbajului diminutival care duce scenele din poezie la nivelui de intelegere al copiilor, astfel Adam si Eva fiind descrisi ca doi copii. Prin opera sa , Arghezi reuseste sa transpuna cu succes intr-o forma ludica,usor de inteles pentru copii un text atat de complex ca Vechiul Testament, din care s-a inspirat.
Poezia ,,Pedepsa''este a treia din volumul ,,Tablouri biblice''ciclul,,Versuri de abecedar''si prezinta secventa biblica a alungarii lui Adam si Eva din Rai. In joaca lor Adam si Eva ignora interdictia pusa de Dumnezeu, si, gratie omniprezentei lui , sunt prinsi imediat asupre faptului , cand nici nu inghitisera o-mbucatura din rodul pomului. Suparat ca un tata pe copii cei rai Dumnezeu ii pedepseste ,,din Raiul dulce si din tihna buna/Domnul i-a dat afara, in furtuna ''.Precum doi copii rasfatait si nici prea destepti ei nu-si recunosc vina si folosesc para pentru a scapa de pedepsa.De aceea, alungarea lor se datoreaza mai degraba minciunii decat faptelor propriu-zise. Elementele de originalitate specifice acestei poezii sunt transformarile aduse povestii biblice , astfel creandu-se o ambianta jucausa , indepartandu-se de stilul grav in care este redactata Biblia, pentru ca acesta erea prea complicat si prea sobru pentru a capta atentia unui copil.Astfel autorul isi pune amprenta originalitatii sale asuprea versurilor , departandu-se de la adevarul biblic in anumite aspecte , si inlocuindu-l cu ceva mai captivant pentru cei mici.Itreaga poezie sta sub semnul jocului , prin reducerea lumii inconjuratoare la o articulare de spatiu disponibil pentru joaca.
Poezia,,Adam si Eva" face parte alaturi de alte patru creatii:„Paradisul", „Porunca", „Pacatul"si „Pedeapsa" din volumul „Tablouri Biblice",in care poetul isi prezinta intr-o maniara originala,ludica,pe intelesul celor mici,viziunea despre aparitia primilor oameni pe pamant. Tudor Arghezi pastreaza in general ioformatiile canonice din „Sfanta Scriptura",poetul aduce insa anumite „transformari" menite sa atraga si sa se faca inteles de cititorul aflat la o varsta mai frageda,tocmai de aceea Adam si Eva sunt la varsta copilariei. Autorul defineste metaforic omul,ca o uniune a contrariilor. Astfel „noroiul" ar putea semnifica corporalitatea fiecaruia dintre noi,in timp ce „un alai de stea" evidentiaza puterea gandului,a imaginatiei,prin care omul isi atinge idealul. Cele trei personaje:Dumnezeu,Adam si Eva au o nota ludica deoarece totul pentru ei este un joc,chiar si crearea lui Adam si a Evei este datorata faptului ca Dumnezeu se plictisea singur in paradis asa ca s-a gandit sa-si faca proprii lui amici insa datorita aluatului gresit l-a facut pe adam lenes si neascultator,apoi a creat-o si pe Eva ce pare a fii mai reusita decat Adam. in concluzie opera „Adam si Eva" scisa de Tudor Arghezi a fost realizata prin intermediul esteticii uratului specifica acestui autor,care incearca sa le explice copiilor creatia omului intr-un mod distractiv si captivant.
***Potrivit aprecierilor unor personalități marcante, poezia lui Tudor Arghezi se situează, calitativ, printre valorile de prim rang ale literaturii contemporane universale. O asemenea judecată de valoare confirmă opiniile acelor critici români care, încă de la debutul său editorial, au salutat în Tudor Arghezi pe cel mai mare poet român, după Eminescu. ***Sunt de acord cu părerile colegilor mei cu privire la nota de originalitate a autorului în acestă operă: Păstrând în linii generale informațiile din Sfânta Scriptură, „poetul aduce menite să atragă și să se facă înțeles de cititorul aflat la o vârstă fragedă.”(*Ana Maria), dar și cu privire la invenția cu folosirea scuipatului, care aduce scena la nivelul de înțelegere al copiilor. Primul fiu al lui Dumnezeu nu iese cum a trebuit din pricina aluatului: „cam somnoros și cam/ Trândav și nărăvaș (…)”. Aceste epitete se opun într-o mare măsură planului divin. De asemenea, poetul folosește metafora „Ca să încerce dacă un altoi/ De stea putea să prindă pe noroi”, care sugerează încercare lui Dumnezeu de a pune într-un material mediocre ceva deosebit, superior. Astfel, după cum spune și Oncescu: „ << noroiul >> ar putea semnifica corporalitatea fiecăruia dintre noi, în timp ce << un altoi de stea >> evidențiază puterea gândului, a imaginației, prin care omul își atinge idealul.” ***Dintre aceste creații, poezia mea preferată este „Porunca”, deoarece Arghezi prezintă existent fericită pe care prima pereche o duce în Rai. ***Ca și în celelalte opere, printr-o viziune originală, adaptată imaginației celor mici, acesta conturează un univers „de glumă și de joacă”. ***Un alt argument este că putem remarca intenția ludică, dar și ironia poetului la adresa școlii în versurile: „Nici profesoara, rea ca o răgace,/ Nici dascălul cu zgârci în beregată”. ***Lipsa constrângerilor („Nici: << Culcă-te devreme! >>/ Nici << Te scoală! >>”), fără adulți care să le țină socoteală, viața după bunul plac sunt curmate de Dumnezeu prin stabilirea celei dintâi porunci, aceea de a nu se atinge de roadele pomului. ***Tentația „fructului oprit” devine irezistibilă pentru Eva. ***În concluzie, căutând răspuns unor întrebări dominante cu privire la rosturile omului în lume, Tudor Arghezi a creat un volum de poezii cu implicații filozofice, redactate pe înțelesul copiilor.
Poezia "Adam si Eva" este o prezentare a creatiei cu o tenta alegorica.Arghezi reuseste sa dezvolte literatura pentru copii,imbinand imaginile artistice cu figurile de stil intr-un mod original .Temele sale cu tenta religioasa sunt printre cele mai disputate. O astfel de tema se regaseste si in poezia "Adam si Eva". Spre deosebire de sentimentele si ideile contradictorii din Psalmi, in poezie se renunta la profunzimea detaliilor.Motivul crearii omului, motiv prezentat in poezie, este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii ("urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii"). In ceea ce priveste "aluatul" din care a fost conceput omul, autorul mentioneaza ca el ar fi putut sa fie creat din borangic, argint sau promoroaca, insa a fost creat din "praf si nitelus scuipat", acesta fiind si motivul pentru care Adam a iesit trandav si naravas , iar Eva a fost creata dintr-o coasta a lui Adam. Primii oameni sunt inchipuiti de Arghezi ca niste copii surpinsi intr-un moment de joaca("s-au luat de maini si-au cutreierat/gradina toata-n lung si-n lat"). In acesta secventa se surpinde intr-un mod exceptional nevinovatia, curatia, frumusetea primilor oameni. Erau precum copii liberi, ce sovaiau prin gradina. Arghezi si-a inchipuit divinitatea ca pe o persoana normala care se plictiseste si care creeaza omul din lucrurile pe care le are la indemana. In concluzie, Arghezi da liber imaginatiei si gandirii, lasand fiecare persoana sa isi imagineze cum ar fi putut arata un baiat facut din "praf si nitelus scuipat" care se juca in gradina raiului impreuna cu o fata care era conceputa dintr-o coasta a tanarului.
Poezia “Porunca” de Tudor Arghezi are un titlu foarte sugestiv, aflat in stransa legatura cu intreg continutul.Poezia poate fi impartita in trei secvente : prima in care este descris Raiul , a doua in care Adam si Eva primesc porunca de a nu manca din mar si a treia in care cei doi se gandesc la incalcarea poruncii. In prima secventa Raiul este descris ca un loc perfect, in care lucrurile erau pe placul tuturor("totul era de gluma si de joaca"). In a doua secventa, Dumnezeu le interzice lui Adam si Eva sa se atinga de poame, amenintandu-i cu pedeapsa Lui “crancena” si “dreapta” care ii astepta daca incalcau porunca. Iar in ultima secventa, spiritul copilaresc al celor doua personaje principale iese la suprafata. Chiar daca nu le lipsea nimic, cei doi erau tentati de a incalca porunca pusa de Dumnezeu, iar din aceasta cauza fiecare om poarta cu el "pacatul stramosesc" drept pedeapsa. Morala acestei poezii este transpusa intr-o sintagma veche "Fructele interzise sunt cele mai dulci",ce sugereaza ca nu exista om perfect infara de Dumnezeu, nici macar in Rai.
Sunt total de acord cu parerea lui Alex,intrucat asa cum spune si el,spiritul copilariei celor doi iese la iveala,neputand sa se abtina sa nu guste din poame. Totusi consider ca autorul doreste sa puna in evindenta si imperfectiunea umana.Fiind constienti ca nu au voie sa manance din fructele pomului,Adam si Eva,au indraznit sa guste,tentatie fiind prea mare.Insa Dumnezeu stia ce au de gand cei doi si ii pedepseste alungandu-i din Rai. In concluzie,in aceasta opera Tudor Arghezi pune in evidenta un defect al omului,influentarea.Astefel fiecare om poarta cu el "pacatul stramosesc".
In poezia „Porunca”, Tudor Arghezi descrie raiul intr-o versiune originala, perfect adaptata imaginatiei celor mici. Astfel paradisul este creat dupa placul copiilor, fara reguli de orice natura, fara adulti care ar putea sa le strice distractia. Spre deosebire de poezia „Adam si Eva” in care divinitatea este conturata in spirit ludic, ca fiind o persoana ce se plictiseste si are nevoie de parteneri de joaca, in creatia „Porunca” Dumnezeu se integreaza in lumea adultilor si le impune, lui Adam si Evei , o regula care daca va fi incalcata cei doi vor fi sanctionati. Deoarece copii au tendinta de a face ceea ce nu trebuie, cei doi se tot gandesc cum sa obtina ceea ce nu au voie. Poezia este originala si constituie o lectura placuta, Arghezi reusind sa transpuna povestea biblica intr-o versiune dedicata copiilor. Desi foloseste cuvinte simple si amuzante, greutatea poeziei este data tocmai de mesajul biblic profund pe care il transmite. In concluzie, tema creatiei, desi este abordata de multe personalitati, in versiunea lui Arghezi ne plaseaza spiritual si mental in spatiul acela pur de la inceputuri, tocmai datorita exprimarii simple.
Tudor Arghezi, poet, prozator si gazetar cu o cariera literara intinsa si foarte bogata este unul din autorii de prim rang ai perioadei interbelice. Fiind un scriitor cu o mare personalitate artisitca, el formeaza un dialog stralucit cu lirica eminesciana , contribuind la innoirea lirismului romanesc si universal. In poezia „Pedeapsa” sunt relatate intamplari biblice referitoare la consecintele incalcarii primei porunci date de Dumnezeu. Spre deosebire de ceilalti, consider ca autorul ii ironizeaza pe Adam si pe Eva, numindu-i „neroada” și „netot”, subliniind lipsa de judecata specifica varstei lor. Un alt argument este ca, prinsi asupra faptului, isi declina responsabilitatea: „Adam pe Eva lui o a pârât/Eva pe şarpe, care s-a târât./Nici unul n-a voit s-aleagă,/Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă." Dumnezeu, nemultumit de putarea lor ii da afara din Rai, „in furtuna” In concluzie, neasumarea responsabilitatii faptei comise a fost adevarata cauza a izgonirii celor doi di Rai. Mesajul textului, dupa cum spune si Anca, este sa fim sinceri si sa ne asuman responsabilitatea, indiferent de gravitatea faptei.
In poezia „Pacatul”, Tudor Arghezi prezinta o alta parte a povestii biblice: cea in care Adam si Eva sunt atrasi, de catre Sarpe, sa guste din „Pomul interzis”. Insa marul simplu este transformat, prin prisma gandirii celor mici, in pomul mult dorit; acesta oferindu-le tot ce-si doreau: „Făcea de toate, şi caise, /Smochine, chitre, pere moi şi prune, /Cari de cari mai grase şi mai bune”. Cand apare si Sarpele, care-i atrage sa guste, copiii nu mai rezista si uita de porunca data. Astfel Argehzi reuseste sa ne demonstreze cat de maleabili pot fi copiii si cat de usor pot fi atrasi catre pacat, atragandu-ne atentia asupra consecintelor. Consider ca poetul foloseste simbolul „ochi de pisica”: „Şi ochii lui de mâţă, aurii, /Îi împingeau să guste pe copii”, deoarece in popor se zice ca pisica este simbolul necuratului, iar ochii acesteia te pot vraji. De asemenea, mereu este mai simplu sa faci ceva rau, decat ceva bun, iar atunci cand faci un pacat cu greu te mai indrepti „Destul că au căzut în greu păcat. /Ba de abia atunci, mi se pare, /Li s-a deschis mai bine pofta de mâncare”, de aceea nu trebuie sa ne lasam prada ispitelor de orice fel. In concluzie, Arghezi ne ofera o versiune originala, pe intelesul celor mici, pentru a invata de mici ce este bine in viata.
Adam si Eva de Tudor Arghezi are ca tema “estetica uratului” si este prezenta in arta poetica a lui Arghezi, fiind una din cele mai importante si mai surprinzatoare abordari literare ale sale. Autorul contribuie la dezvoltarea literaturii pentru copii, poeziile sale avand tenta religioasa, insa explicate pe intelesul celor mici. Raiul este prezentat original, Arhgezi modificand imaginea biblica, spunand ca omul ar fi putut fi creat din borangic, argint sau promoroaca, insa el a fost creat din cu praf si nitelus scuipat, de unde denota ca rezultatul nu este unul perfect, divin, ci uman, avand defecte.Astfel Adam a iesit trandav si naravas. Primii oameni sunt inchipuiti de Arghezi ca niste copii surpinsi intr-un moment de joaca: "s-au luat de maini si-au cutreierat/gradina toata-n lung si-n lat",astfel, acesta secventa surpinde intr-un mod exceptional nevinovatia, curatia, frumusetea primilor oameni. In concluzie, intreaga poezie este vazuta ca o armonie a creatiei, un tablou ce infatiseaza pe Adam si Eva in gradina Raiului.
Savu Cosmin nu a putut incarca comentariul, asa ca o sa il pun eu:
Textul da impresia unei povestiri, poetul fiind capabil de a vedea si de a relata cele petrecute. Limbajul , expresia poetica este in acesta poezie una simpla, ce arata alegerea scriitorului pentru literatura celor mici. Astfel formularile sunt mai pline de haz, de umor, fara insa de a absolvi ideea poetica de profunzime si unicitate. Inceputul poeziei demasca trasaturile primilor oameni “ea, cam neroada, dansul cam netot” ce credeau in “fluturii ca iscoade” trimisi de Dumnezeu pentru a-i veghea. Pedeapsa de Tudor Arghezi Poetul face o remarca extraordinar de fina cu privire la atotprezenta Divinitatii “credeau ca Domnul e culcat”. In acest vers este cuprinsa o intreaga teorie a profunditatii mesajului. Intr-o exprimare simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui Dumnezeu care vegheaza neincetat: “Nu se asteptau ca Domnul vede tot/ ca ochiul lui deschis, intr-adevar,/ si departarile le vede in raspar”. Calcarea poruncii duce bineinteles la pedeapsa. “Nici nu-nghitisera o-mbucatura/ C-au fost si prinsi cu ea in gura,” aceste versuri prezinta caderea lor in pacatul neascultarii. Omul si dovedeste lacomia sa pentru tot, chiar daca Dumnezeu le-a pus a dispozitie toata frumusetea si bunatatea, descrise in poezia „Adam si Eva” in acelasi stil si cu aceeasi tehnica literara. Creatia argheziana centreaza raportul omului cu divinitatea. Acest raport in poezia „Pedeapsa” este unul care adanceste ideea de absolut religios, de necuprindere a imaginii dumnezeirii. Dumnezeu este vazut de autor aici ca o fiinta ce vegheaza cu „ochiul lui deschis”. Poetul face ideea poetica a divinitatii usor de perceput prin faptul ca foloseste o exprimare simpla, populara. Dumnezeu, vazut, „venind in rotogoale” este pus sub aspectul unei prezenta imediate, deoarece, el „si departarile le vede in raspar”.
Poezia “Porunca” de Tudor Arghezi are un titlu foarte sugestiv, aflat in stransa legatura cu intreg continutul. Tema poeziei este redata de motivele literare “Rai”, “Dumnezeu”, “domnul”, “Adame”, “Eva”, aceasta fiind in totalitate creatia divina.In prima secventa, Raiul este descris ca un loc perfect, in care lucrurile erau pe placul tuturor. Trezirea si culcarea la orice ora din zi, nu conta daca intarziau la scoala si nu invatasera lectia deoarece nu le tinea nimeni “socoteala”. El mai este descris ca “Totul era de gluma si de joaca”.In a doua secventa, Dumnezeu le interzice lui Adam si Eva sa se atinga de poame, amenintandu-i cu pedeapsa Lui “crancena” si “dreapta” care ii astepta daca incalcau porunca Lui.
In a treia secventa, Adam si Eva se gandesc sa incalce aceasta porunca, uitand ca nimic nu le lipseste si duc o viata perfecta. Adam si Eva fiind copii le era greu sa nu faca lucrurile interzise.In plus, poezia transmite ideea ca Adam si Eva, aveau absolut tot ce-si puteau dori, dar la prima interdictie nu i-au putut rezista fiind nevoiti sa-L tradeze, Dumnezeu, neputandu-i ierta pe cei doi, le-a “trimis” in suflet pacatul stramosesc, pe care toti il purtam.
In concluzie, textul este foarte sugestiv, transmitand o invatatura, aceea fiind ca oricat de bine ai trai nu poti face fata ispitei. Tema fiind creatia divina, sugerand ca nu exista om perect, inafara de Dumnezeu, nici macar in Rai.
Tudor Arghezi,un "titan" al poeziei moderne,resuseste sa dezvolte literatura pentru copii, sa foloseasca o variatie de mijloace artistice pentru a o face cat mai complexa si mai cuprinzatoare.O astfel de opera,care dezvolta tema joc si joaca este opera"Adam si Eva".In aceasta opera,motivul crearii omului, motiv prezentat in poezie, este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii: „urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii”. Ofensat, autorul mentioneaza ca omul ar fii putut fi creat din „borangic, argint sau promoroaca,”, insa el a fost creat din „cu praf si nitelus scuipat”, acesta fiind si motivul pentru care Adam a iesit „trandav si naravas”.Autorul sugereaza aceasta imperfectiune a omului din lipsa unei extravagante a bazei din care divinitatea a facut fiinta omeneasca. Adevarul biblic revelat este neluat in seama de autor, el prezentandu-si propria viziune asupra facerii, netinand cont de adancimea faptei.Mi-a placut foarte mult aceasta poezie deoarece ascunde o ipostaza a neintelesului, prin „jocul crearii”.Recomand in special copiilor sa citeasca aceasta opera.
Poezia “Adam si Eva” face parte alaturi de alte patru creatii („Paradisul”; „Porunca”; „Pacatul”; „Pedeapsa”) din volumul „Tablouri Biblice”, in care poetul isi prezinta intr-o maniera originala, ludica, pe intelesul celor mici, viziunea despre aparitia primilor oameni pe Pamant, pastrand in linii generale informatiile canonice din Sfanta Scriptura.
RăspundețiȘtergereUn prim lucru ce m-a impresionat este faptul ca autorul aduce anumite „transformari” menite sa atraga si astfel se face inteles si de cititorul aflat la o varsta mai frageda. Acesta resuseste sa dezvolte literatura pentru copii, folosind o variatie de mijloace artistice pentru a o face cat mai complexa si mai cuprinzatoare. Desi poezia „Adam si Eva” are o tenta religioasa, autorul urmarind povestea biblica, el o adapteaza imaginatiei celor mici printr-o viziune originala.
In al doilea rand, m-a incantat faptul ca intreaga poezie este vazuta ca o armonie a creatiei, un tablou ce infatiseaza pe Adam si Eva in gradina raiului. Erau precum copiii liberi, ce sovaiau fericiti, bucurandu-se de viata. Acest act al creatiei este surprins de poet ca o joaca, in care omul este creat de Dumnezeu.
In poezie, este prezent motivul crearii omului, ce este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare singuratate.
In concluzie, poezia „Adam si Eva” ascunde o urma de mister prin jocul crearii. Divinitatea este inchipuita ca o fiinta omeneasca, fiinta care se plictiseste si care din materia creata anterior, creeaza omul.
Mantescu Ana Maria
Poezia "Pedeapsa" face parte din ciclul "Tablouri biblice(Versuri de Abecedar)".
RăspundețiȘtergereAceasta ilustreaza alungarea din Rai a barbatului si a femeii , pentru ca au incalcat porunca divina , prin care li se interzicea acestora sa manance din pomul cunoasterii : "De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din gradina cea din Eden , ca sa lucreze pamantul , din care fusese luat." Pe sarpele, care a indemnat-o pe Eva sa manance "din rodul pomului celui din mijlocul Raiului" , Dumnezeu l-a blestemat "sa te tarasti si tarana sa mananci in toate zilele vietii tale".
Opera lui Arghezi m-a impresionat prin faptul ca este pe intelesul copiilor. Oricine o citeste intelege mesajul ei : daca incalci cuvantul divin sau nu respecti vreo regula a unui joc , vor exista consecinte. Adam si Eva credeau ca pot sa sa il pacaleasca pe Dumnezeu , mancand roadele pomului interzis , dar El vede tot si i-a alungat din Rai.
Un moment semnificativ din aceasta poezie este acela in care sarpele ii atata pe Eva si Adam. Acest fapt il enerveaza pe Dumnezeu caruia nu ii place miselia.
In concluzie , poezia "Pedeapsa" de Tudor Arghezi ne invata sa nu mintim si sa fim responsabili pentru actiunile noastre , astfel incat sa traim fericiti si inconjurati de pace sufleteasca.
Spre deosebire de Anca, eu unul consider ca Tudor Arghezi doreste sa evidentieze prin poezia sa imperfectiuna omului, neluand in seama adevarul biblic, ci prezentand totul din propria sa viziune.
ȘtergereEl prezinta greseala pe care o fac cei doi prin incalcarea poruncii divine de a nu degusta niciunul dintre roadele pomului cunoasterii.
Chiar daca cunosteau riscurile si porunca, cei doi au ales calea lor, dar s-au lasat si influentati de sarpe asa ca au luat unul dintre fructe. Cum Dumnezeu stie tot ceea ce se petrece, El isi da seama de ceea ce fac cei doi si pune in aplicare pedeapsa, adica aceea de a-i exclude pe cei doi din Rai si de a-i trimite pe pamant.
In concluzie, consider ca cei doi nu au savarsit acea fapta intentionat, deoarece cunosteau prea bine ceea ce le impuse-se Dumnezeu, ci totul a fost o greseala, actiunea petrecandu-se foarte repede, probabil fara ca unul dintre ei sa aiba destul timp pentru a remedia ceva.
Eu sustin raspunsul lui Andrei , intrucat consider ca Tudor Arghezi , in poezia sa vrea sa evidentieze mult mai mult decat o simpla povestire pentru copii , ci mai mult, o viziune a portretului omului original cu tot cu imperfectiunile sale , toate acestea fiind privite prin filtrul unei singure scene semnificative si a unui simplu gest "mancatul rodului interzis".
ȘtergerePe de alta parte sustin si raspunsul Ancai , deoarece consider ca poetul doreste si faptul ca prin intermediul operei sale , cei mici sa reuseasca sa inteleaga mult mai usor scene biblice seminificative.
In concluzie consider faptul ca poezia lui Arghezi are dublu rol , deoarece prin aceasta ,el reuseste sa transmita atat un mesaj cititorilor delectati dar si sa reuseasca sa se faca inteles celor mici, poezia sa fiind accesibila cititorilor de toate varstele.
Tudor Arghezi se numara printre poetii in a caror opera ,,jocul si joaca''constituie o dimensiune importanta. Universul devine astfel o lume ,,de jucarie''.Tema poeziei ,,Adam si Eva ''o reprezinta crearea umanitatii prezentata ca si un joc.
RăspundețiȘtergereCeea ce m-a atras la acesta poezie este faptul cum autorul explica intr-o varianta mai amuzanta si mai coplilareasca cum a fost creata lumea.Urandu-i-se singur , realizand ca doreste sa aiba si el copii, Dumnezeu vrea sa-i creeze dupa chipul si asemanrea sa pe Adam si Eva ,,frumosi,cinstiti nevinovati''.Dupa ce se gandeste din ce sa-i creeze , El se hotareste sa-i faca din materiale pretioase si delicate ,,borangic,argint sau promoroaca''incercand sa le ofere inca din momentu creatiei tot ce este mai bun si mai frumos ca un adevarat parinte pentru copii lui.Dar , primul om , Adam, iese ,,cam somnoros si cam/trandav si naravas''pentru ca Dumnezeu a ales sa-l faca ,,cu praf si nitelus scuipat''.
Astfel , Arghezi transforma procesul creatiei intr-o activitate familiala celor mici:jocul in nisip.
Un alt aspect care m-a atras este folisirea limbajului diminutival care duce scenele din poezie la nivelui de intelegere al copiilor, astfel Adam si Eva fiind descrisi ca doi copii.
Prin opera sa , Arghezi reuseste sa transpuna cu succes intr-o forma ludica,usor de inteles pentru copii un text atat de complex ca Vechiul Testament, din care s-a inspirat.
Poezia ,,Pedepsa''este a treia din volumul ,,Tablouri biblice''ciclul,,Versuri de abecedar''si prezinta secventa biblica a alungarii lui Adam si Eva din Rai.
RăspundețiȘtergereIn joaca lor Adam si Eva ignora interdictia pusa de Dumnezeu, si, gratie omniprezentei lui , sunt prinsi imediat asupre faptului , cand nici nu inghitisera o-mbucatura din rodul pomului.
Suparat ca un tata pe copii cei rai Dumnezeu ii pedepseste ,,din Raiul dulce si din tihna buna/Domnul i-a dat afara, in furtuna ''.Precum doi copii rasfatait si nici prea destepti ei nu-si recunosc vina si folosesc para pentru a scapa de pedepsa.De aceea, alungarea lor se datoreaza mai degraba minciunii decat faptelor propriu-zise.
Elementele de originalitate specifice acestei poezii sunt transformarile aduse povestii biblice , astfel creandu-se o ambianta jucausa , indepartandu-se de stilul grav in care este redactata Biblia, pentru ca acesta erea prea complicat si prea sobru pentru a capta atentia unui copil.Astfel autorul isi pune amprenta originalitatii sale asuprea versurilor , departandu-se de la adevarul biblic in anumite aspecte , si inlocuindu-l cu ceva mai captivant pentru cei mici.Itreaga poezie sta sub semnul jocului , prin reducerea lumii inconjuratoare la o articulare de spatiu disponibil pentru joaca.
Suka blya
ȘtergerePoezia,,Adam si Eva" face parte alaturi de alte patru creatii:„Paradisul", „Porunca", „Pacatul"si „Pedeapsa" din volumul „Tablouri Biblice",in care poetul isi prezinta intr-o maniara originala,ludica,pe intelesul celor mici,viziunea despre aparitia primilor oameni pe pamant.
RăspundețiȘtergereTudor Arghezi pastreaza in general ioformatiile canonice din „Sfanta Scriptura",poetul aduce insa anumite „transformari" menite sa atraga si sa se faca inteles de cititorul aflat la o varsta mai frageda,tocmai de aceea Adam si Eva sunt la varsta copilariei.
Autorul defineste metaforic omul,ca o uniune a contrariilor. Astfel „noroiul" ar putea semnifica corporalitatea fiecaruia dintre noi,in timp ce „un alai de stea" evidentiaza puterea gandului,a imaginatiei,prin care omul isi atinge idealul.
Cele trei personaje:Dumnezeu,Adam si Eva au o nota ludica deoarece totul pentru ei este un joc,chiar si crearea lui Adam si a Evei este datorata faptului ca Dumnezeu se plictisea singur in paradis asa ca s-a gandit sa-si faca proprii lui amici insa datorita aluatului gresit l-a facut pe adam lenes si neascultator,apoi a creat-o si pe Eva ce pare a fii mai reusita decat Adam.
in concluzie opera „Adam si Eva" scisa de Tudor Arghezi a fost realizata prin intermediul esteticii uratului specifica acestui autor,care incearca sa le explice copiilor creatia omului intr-un mod distractiv si captivant.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere***Potrivit aprecierilor unor personalități marcante, poezia lui Tudor Arghezi se situează, calitativ, printre valorile de prim rang ale literaturii contemporane universale. O asemenea judecată de valoare confirmă opiniile acelor critici români care, încă de la debutul său editorial, au salutat în Tudor Arghezi pe cel mai mare poet român, după Eminescu.
Ștergere***Sunt de acord cu părerile colegilor mei cu privire la nota de originalitate a autorului în acestă operă: Păstrând în linii generale informațiile din Sfânta Scriptură, „poetul aduce menite să atragă și să se facă înțeles de cititorul aflat la o vârstă fragedă.”(*Ana Maria), dar și cu privire la invenția cu folosirea scuipatului, care aduce scena la nivelul de înțelegere al copiilor. Primul fiu al lui Dumnezeu nu iese cum a trebuit din pricina aluatului: „cam somnoros și cam/ Trândav și nărăvaș (…)”. Aceste epitete se opun într-o mare măsură planului divin. De asemenea, poetul folosește metafora „Ca să încerce dacă un altoi/ De stea putea să prindă pe noroi”, care sugerează încercare lui Dumnezeu de a pune într-un material mediocre ceva deosebit, superior. Astfel, după cum spune și Oncescu: „ << noroiul >> ar putea semnifica corporalitatea fiecăruia dintre noi, în timp ce << un altoi de stea >> evidențiază puterea gândului, a imaginației, prin care omul își atinge idealul.”
***Dintre aceste creații, poezia mea preferată este „Porunca”, deoarece Arghezi prezintă existent fericită pe care prima pereche o duce în Rai.
***Ca și în celelalte opere, printr-o viziune originală, adaptată imaginației celor mici, acesta conturează un univers „de glumă și de joacă”.
***Un alt argument este că putem remarca intenția ludică, dar și ironia poetului la adresa școlii în versurile: „Nici profesoara, rea ca o răgace,/ Nici dascălul cu zgârci în beregată”.
***Lipsa constrângerilor („Nici: << Culcă-te devreme! >>/ Nici << Te scoală! >>”), fără adulți care să le țină socoteală, viața după bunul plac sunt curmate de Dumnezeu prin stabilirea celei dintâi porunci, aceea de a nu se atinge de roadele pomului.
***Tentația „fructului oprit” devine irezistibilă pentru Eva.
***În concluzie, căutând răspuns unor întrebări dominante cu privire la rosturile omului în lume, Tudor Arghezi a creat un volum de poezii cu implicații filozofice, redactate pe înțelesul copiilor.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerePoezia "Adam si Eva" este o prezentare a creatiei cu o tenta alegorica.Arghezi reuseste sa dezvolte literatura pentru copii,imbinand imaginile artistice cu figurile de stil intr-un mod original .Temele sale cu tenta religioasa sunt printre cele mai disputate.
RăspundețiȘtergereO astfel de tema se regaseste si in poezia "Adam si Eva". Spre deosebire de sentimentele si ideile contradictorii din Psalmi, in poezie se renunta la profunzimea detaliilor.Motivul crearii omului, motiv prezentat in poezie, este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii ("urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii").
In ceea ce priveste "aluatul" din care a fost conceput omul, autorul mentioneaza ca el ar fi putut sa fie creat din borangic, argint sau promoroaca, insa a fost creat din "praf si nitelus scuipat", acesta fiind si motivul pentru care Adam a iesit trandav si naravas , iar Eva a fost creata dintr-o coasta a lui Adam.
Primii oameni sunt inchipuiti de Arghezi ca niste copii surpinsi intr-un moment de joaca("s-au luat de maini si-au cutreierat/gradina toata-n lung si-n lat"). In acesta secventa se surpinde intr-un mod exceptional nevinovatia, curatia, frumusetea primilor oameni. Erau precum copii liberi, ce sovaiau prin gradina.
Arghezi si-a inchipuit divinitatea ca pe o persoana normala care se plictiseste si care creeaza omul din lucrurile pe care le are la indemana.
In concluzie, Arghezi da liber imaginatiei si gandirii, lasand fiecare persoana sa isi imagineze cum ar fi putut arata un baiat facut din "praf si nitelus scuipat" care se juca in gradina raiului impreuna cu o fata care era conceputa dintr-o coasta a tanarului.
Poezia “Porunca” de Tudor Arghezi are un titlu foarte sugestiv, aflat in stransa legatura cu intreg continutul.Poezia poate fi impartita in trei secvente : prima in care este descris Raiul , a doua in care Adam si Eva primesc porunca de a nu manca din mar si a treia in care cei doi se gandesc la incalcarea poruncii.
RăspundețiȘtergereIn prima secventa Raiul este descris ca un loc perfect, in care lucrurile erau pe placul tuturor("totul era de gluma si de joaca").
In a doua secventa, Dumnezeu le interzice lui Adam si Eva sa se atinga de poame, amenintandu-i cu pedeapsa Lui “crancena” si “dreapta” care ii astepta daca incalcau porunca.
Iar in ultima secventa, spiritul copilaresc al celor doua personaje principale iese la suprafata. Chiar daca nu le lipsea nimic, cei doi erau tentati de a incalca porunca pusa de Dumnezeu, iar din aceasta cauza fiecare om poarta cu el "pacatul stramosesc" drept pedeapsa.
Morala acestei poezii este transpusa intr-o sintagma veche "Fructele interzise sunt cele mai dulci",ce sugereaza ca nu exista om perfect infara de Dumnezeu, nici macar in Rai.
Sunt total de acord cu parerea lui Alex,intrucat asa cum spune si el,spiritul copilariei celor doi iese la iveala,neputand sa se abtina sa nu guste din poame.
ȘtergereTotusi consider ca autorul doreste sa puna in evindenta si imperfectiunea umana.Fiind constienti ca nu au voie sa manance din fructele pomului,Adam si Eva,au indraznit sa guste,tentatie fiind prea mare.Insa Dumnezeu stia ce au de gand cei doi si ii pedepseste alungandu-i din Rai.
In concluzie,in aceasta opera Tudor Arghezi pune in evidenta un defect al omului,influentarea.Astefel fiecare om poarta cu el "pacatul stramosesc".
In poezia „Porunca”, Tudor Arghezi descrie raiul intr-o versiune originala, perfect adaptata imaginatiei celor mici. Astfel paradisul este creat dupa placul copiilor, fara reguli de orice natura, fara adulti care ar putea sa le strice distractia. Spre deosebire de poezia „Adam si Eva” in care divinitatea este conturata in spirit ludic, ca fiind o persoana ce se plictiseste si are nevoie de parteneri de joaca, in creatia „Porunca” Dumnezeu se integreaza in lumea adultilor si le impune, lui Adam si Evei , o regula care daca va fi incalcata cei doi vor fi sanctionati. Deoarece copii au tendinta de a face ceea ce nu trebuie, cei doi se tot gandesc cum sa obtina ceea ce nu au voie. Poezia este originala si constituie o lectura placuta, Arghezi reusind sa transpuna povestea biblica intr-o versiune dedicata copiilor. Desi foloseste cuvinte simple si amuzante, greutatea poeziei este data tocmai de mesajul biblic profund pe care il transmite. In concluzie, tema creatiei, desi este abordata de multe personalitati, in versiunea lui Arghezi ne plaseaza spiritual si mental in spatiul acela pur de la inceputuri, tocmai datorita exprimarii simple.
RăspundețiȘtergereTudor Arghezi, poet, prozator si gazetar cu o cariera literara intinsa si foarte bogata este unul din autorii de prim rang ai perioadei interbelice. Fiind un scriitor cu o mare personalitate artisitca, el formeaza un dialog stralucit cu lirica eminesciana , contribuind la innoirea lirismului romanesc si universal.
RăspundețiȘtergereIn poezia „Pedeapsa” sunt relatate intamplari biblice referitoare la consecintele incalcarii primei porunci date de Dumnezeu.
Spre deosebire de ceilalti, consider ca autorul ii ironizeaza pe Adam si pe Eva, numindu-i „neroada” și „netot”, subliniind lipsa de judecata specifica varstei lor.
Un alt argument este ca, prinsi asupra faptului, isi declina responsabilitatea: „Adam pe Eva lui o a pârât/Eva pe şarpe, care s-a târât./Nici unul n-a voit s-aleagă,/Să-şi ia asupra-şi vina lui întreagă."
Dumnezeu, nemultumit de putarea lor ii da afara din Rai, „in furtuna”
In concluzie, neasumarea responsabilitatii faptei comise a fost adevarata cauza a izgonirii celor doi di Rai. Mesajul textului, dupa cum spune si Anca, este sa fim sinceri si sa ne asuman responsabilitatea, indiferent de gravitatea faptei.
In poezia „Pacatul”, Tudor Arghezi prezinta o alta parte a povestii biblice: cea in care Adam si Eva sunt atrasi, de catre Sarpe, sa guste din „Pomul interzis”. Insa marul simplu este transformat, prin prisma gandirii celor mici, in pomul mult dorit; acesta oferindu-le tot ce-si doreau: „Făcea de toate, şi caise, /Smochine, chitre, pere moi şi prune, /Cari de cari mai grase şi mai bune”. Cand apare si Sarpele, care-i atrage sa guste, copiii nu mai rezista si uita de porunca data. Astfel Argehzi reuseste sa ne demonstreze cat de maleabili pot fi copiii si cat de usor pot fi atrasi catre pacat, atragandu-ne atentia asupra consecintelor. Consider ca poetul foloseste simbolul „ochi de pisica”: „Şi ochii lui de mâţă, aurii, /Îi împingeau să guste pe copii”, deoarece in popor se zice ca pisica este simbolul necuratului, iar ochii acesteia te pot vraji. De asemenea, mereu este mai simplu sa faci ceva rau, decat ceva bun, iar atunci cand faci un pacat cu greu te mai indrepti „Destul că au căzut în greu păcat. /Ba de abia atunci, mi se pare, /Li s-a deschis mai bine pofta de mâncare”, de aceea nu trebuie sa ne lasam prada ispitelor de orice fel. In concluzie, Arghezi ne ofera o versiune originala, pe intelesul celor mici, pentru a invata de mici ce este bine in viata.
RăspundețiȘtergereAdam si Eva de Tudor Arghezi are ca tema “estetica uratului” si este prezenta in arta poetica a lui Arghezi, fiind una din cele mai importante si mai surprinzatoare abordari literare ale sale. Autorul contribuie la dezvoltarea literaturii pentru copii, poeziile sale avand tenta religioasa, insa explicate pe intelesul celor mici.
RăspundețiȘtergereRaiul este prezentat original, Arhgezi modificand imaginea biblica, spunand ca omul ar fi putut fi creat din borangic, argint sau promoroaca, insa el a fost creat din cu praf si nitelus scuipat, de unde denota ca rezultatul nu este unul perfect, divin, ci uman, avand defecte.Astfel Adam a iesit trandav si naravas.
Primii oameni sunt inchipuiti de Arghezi ca niste copii surpinsi intr-un moment de joaca: "s-au luat de maini si-au cutreierat/gradina toata-n lung si-n lat",astfel, acesta secventa surpinde intr-un mod exceptional nevinovatia, curatia, frumusetea primilor oameni.
In concluzie, intreaga poezie este vazuta ca o armonie a creatiei, un tablou ce infatiseaza pe Adam si Eva in gradina Raiului.
Savu Cosmin nu a putut incarca comentariul, asa ca o sa il pun eu:
RăspundețiȘtergereTextul da impresia unei povestiri, poetul fiind capabil de a vedea si de a relata cele petrecute. Limbajul , expresia poetica este in acesta poezie una simpla, ce arata alegerea scriitorului pentru literatura celor mici. Astfel formularile sunt mai pline de haz, de umor, fara insa de a absolvi ideea poetica de profunzime si unicitate. Inceputul poeziei demasca trasaturile primilor oameni “ea, cam neroada, dansul cam netot” ce credeau in “fluturii ca iscoade” trimisi de Dumnezeu pentru a-i veghea.
Pedeapsa de Tudor Arghezi
Poetul face o remarca extraordinar de fina cu privire la atotprezenta Divinitatii “credeau ca Domnul e culcat”. In acest vers este cuprinsa o intreaga teorie a profunditatii mesajului. Intr-o exprimare simpla se dezvaluie de fapt tainica atotprezenta a lui Dumnezeu care vegheaza neincetat: “Nu se asteptau ca Domnul vede tot/ ca ochiul lui deschis, intr-adevar,/ si departarile le vede in raspar”. Calcarea poruncii duce bineinteles la pedeapsa. “Nici nu-nghitisera o-mbucatura/ C-au fost si prinsi cu ea in gura,” aceste versuri prezinta caderea lor in pacatul neascultarii.
Omul si dovedeste lacomia sa pentru tot, chiar daca Dumnezeu le-a pus a dispozitie toata frumusetea si bunatatea, descrise in poezia „Adam si Eva” in acelasi stil si cu aceeasi tehnica literara. Creatia argheziana centreaza raportul omului cu divinitatea. Acest raport in poezia „Pedeapsa” este unul care adanceste ideea de absolut religios, de necuprindere a imaginii dumnezeirii. Dumnezeu este vazut de autor aici ca o fiinta ce vegheaza cu „ochiul lui deschis”. Poetul face ideea poetica a divinitatii usor de perceput prin faptul ca foloseste o exprimare simpla, populara. Dumnezeu, vazut, „venind in rotogoale” este pus sub aspectul unei prezenta imediate, deoarece, el „si departarile le vede in raspar”.
Poezia “Porunca” de Tudor Arghezi are un titlu foarte sugestiv, aflat in stransa legatura cu intreg continutul. Tema poeziei este redata de motivele literare “Rai”, “Dumnezeu”, “domnul”, “Adame”, “Eva”, aceasta fiind in totalitate creatia divina.In prima secventa, Raiul este descris ca un loc perfect, in care lucrurile erau pe placul tuturor. Trezirea si culcarea la orice ora din zi, nu conta daca intarziau la scoala si nu invatasera lectia deoarece nu le tinea nimeni “socoteala”. El mai este descris ca “Totul era de gluma si de joaca”.In a doua secventa, Dumnezeu le interzice lui Adam si Eva sa se atinga de poame, amenintandu-i cu pedeapsa Lui “crancena” si “dreapta” care ii astepta daca incalcau porunca Lui.
RăspundețiȘtergereIn a treia secventa, Adam si Eva se gandesc sa incalce aceasta porunca, uitand ca nimic nu le lipseste si duc o viata perfecta. Adam si Eva fiind copii le era greu sa nu faca lucrurile interzise.In plus, poezia transmite ideea ca Adam si Eva, aveau absolut tot ce-si puteau dori, dar la prima interdictie nu i-au putut rezista fiind nevoiti sa-L tradeze, Dumnezeu, neputandu-i ierta pe cei doi, le-a “trimis” in suflet pacatul stramosesc, pe care toti il purtam.
In concluzie, textul este foarte sugestiv, transmitand o invatatura, aceea fiind ca oricat de bine ai trai nu poti face fata ispitei. Tema fiind creatia divina, sugerand ca nu exista om perect, inafara de Dumnezeu, nici macar in Rai.
Tudor Arghezi,un "titan" al poeziei moderne,resuseste sa dezvolte literatura pentru copii, sa foloseasca o variatie de mijloace artistice pentru a o face cat mai complexa si mai cuprinzatoare.O astfel de opera,care dezvolta tema joc si joaca este opera"Adam si Eva".In aceasta opera,motivul crearii omului, motiv prezentat in poezie, este lipsit de profunzimea tainei. Arghezi isi imagineaza scopul acestei lucrari a divinitatii ca eliberarea de o apasatoare monotonie a singuratatii: „urandu-i-se singur in stihii,/a vrut si Dumnezeu sa aiba-n cer copii”. Ofensat, autorul mentioneaza ca omul ar fii putut fi creat din „borangic, argint sau promoroaca,”, insa el a fost creat din „cu praf si nitelus scuipat”, acesta fiind si motivul pentru care Adam a iesit „trandav si naravas”.Autorul sugereaza aceasta imperfectiune a omului din lipsa unei extravagante a bazei din care divinitatea a facut fiinta omeneasca. Adevarul biblic revelat este neluat in seama de autor, el prezentandu-si propria viziune asupra facerii, netinand cont de adancimea faptei.Mi-a placut foarte mult aceasta poezie deoarece ascunde o ipostaza a neintelesului, prin „jocul crearii”.Recomand in special copiilor sa citeasca aceasta opera.
RăspundețiȘtergere