Poezia „Plumb" apare in 1916 in volumul omonim si este o elegie existentiala pe tema damnarii care devine obsesiva. Prin culoarea cenusie, plumbul sugereaza depresia, nevroza, spleen-ul, greutatea releva apasarea sufleteasca, iar maleabilitatea indica labilitatea psihica. In opinia mea, utilizarea articolului hotarat in locul celui nehotarat accentueaza caracterul discontinuu al vorbirii, ideea de discrus monoton si incoerent inca de la incpeut: „dormeau adanc sicriele de plumb". Cultivarea muzicalitatii prin procedee cunoscute (aliteratie, asonanta, laitmotiv) coexista cu notarea sunetelor disarmonice, a zgomotelor ce se constituie intr-o simfonie onomatopeica, o antimuzica. Corespondentul in plan coloristic al antimuzicii este dat de contrastele violente (negru, cenusiu, alb) ce sugereaza ideea de ruptura, angoasa, agonie, ce fac parte din recuzita expresionista. Elementul din poezia lui George Bacovia care m-a atras este faptul ca desi spatiul descris pare unul restrans, cu un numar redus de obiecte inconjuratoare, sentimentele exprimate indirect sunt nenumarate. Descrie un oras propriu, pustiu, prin care circula doar un singur personaj care se adreseaza unei iubite fantomatice.
Sunt de acord cu afirmatiile spuse de Andrei intrucat Bacovia reuseste sa transmita un mesaj complex utilizandu-se de un spatiu restrans, de cateva obiecte din jurul sau. Acesta traieste un sentiment profund de tristete ce este in concordanta cu cadrul in care este el plasat(vantul bate, afara ploua, este frig). Poetul este complet pierdut si cere ajutor (''si am inceput sa-l strig''), dar in zadar. Poezia surprinde trairile intense ale poetului, transmitand depresia lui profunda in elementele cavoului: florile ce exprima de obicei culoare si veselie, acum sunt de plumb, inchise, ofilite deci moarte, de asemenea, aripile sunt simbolul eliberarii, dar in aceasta creatie, sunt de plumb, grele, negre si nu mai au posibilitatea de a-l salva din abisul tristetii in care a picat. In concluzie, apreciez originalitatea si capacitatea autorului de a schimba cele mai vesele simboluri in unele ce aduc depresie si moarte.
Sunt de acord cu afirmatiile anterioare deoarece aceasta poezie transmite nenumarate sentimente,intreaga lume parca invaluita in gri.Apasarea sufleteasca este accentuata drastic de catre cuvantul plumb,care este si laitmotivul operei,intrucat elementele prezente in text sunt de plumb "flori de plumb";sicriele de plumb";"aripile de plumb";" coroanele de plumb".Spatiul este unul ostil,intrucat autorul se simte vulnerabil asupra vietii sale,intrucat nu exista elemente protectoare. Apreciez originalitatea autorului si capacitatea sa de a folosi cuvintele "grele" pentru a-si exprima trairile sale interioare,titlul fiind unul caracteristic si expresiv.
Poezia Plumb deschide volumul cu același titlu, apărut în anul 1916, care marchează debutul lui Bacovia în lumea literară. In opinia mea poezia este o artă poetică, deoarece autorul îşi exprimă în mod direct, prin mijloace artistice, concepţia despre condiţia artistului în lume. Textul se inscrie in lirica simbolistă modernă prin utilizarea elementelor specifice precum:folosirea simbolurilor, tehnica repetitiilor, valorificarea cromaticii, ipostaza tragica a eului lyric. Dramatismul este sugerat prin corespondenta care se stabileste intre lumea exterioara si cea interioara. Tema textului este condiţia poetului într-o lume ostilă, sufocantă, apăsătoare, dominată de obiecte. Din această lume nu se poate evada şi nu există refugii salvatoare. În concluzie, poezia „Plumb” de George Bacovia este o artă poetică şi se înscrie în lirica simbolistă modernă prin folosirea simbolurilor, a repetiţiei, prin valorificarea cromaticii, a sugestiei şi prin exprimarea propriei concepţii despre condiţia artistului într-o lume ostilă, monotonă şi sufocantă.
Poezia ”Plumb” scrisă de George Bacovia este una dintre preferatele mele. Lucrul care m-a impresionat cel mai mult la acest autor este modul deosebit prin care acesta folosește simbolul, diferențiindu-se de ceilalți autori simboliști. Simbolul “Plumb” exprimă o apăsare sufletească datorată greutății metalului, dar și monotonia sugerată de culoarea gri a acestuia. Alexandru Macedonski a publica în revista “Flacăra” următoarea epigramă:” Poete scump, pe frunte porți mandre foi de laur/Căci singur, până astăzi, din plumb făcut-ai aur.”, încercând să evidențieze adevăratul potențial al poeziei Bacoviene, acesta face trecerea de la plumb la aur, un material ce semnifică importanța poetului în literatura romană, afirmând că este cel mai mare simbolist. Un alt aspect al poeziei ce m-a impresionat este utilizarea verbelor la timpul imperfect ce sugerează lipsa oricăror stări optimiste, stările interioare ale poetului fiind proiectate în veșnicie, eternitate ("dormeau", "stam", "era", "atârnau"), acțiunea lor neavând finalitate. Cromatica este numai sugerată în această poezie, prin prezența elementelor funerare: veșminte, flori, coroane si plumb, iar olfactivul prin simbolul "mort". În concluzie, poezia „Plumb” de George Bacovia este o artă poetică şi se înscrie în lirica simbolistă modernă prin folosirea simbolurilor, a repetiţiei, prin valorificarea cromaticii, a sugestiei şi prin exprimarea propriei concepţii despre condiţia artistului într-o lume ostilă, monotonă şi sufocantă.
Desi George Bacovia este un om extrem de pesimist si percepe intreaga gama de culori ca fiind una cenusie , el considera fiecare clipa a vietii ca o neimplinire , iar fiecare traire ca o povara pentru suflet. Sunt de acord in legatura cu opinia lui Oncescu despre opera "Plumb" , astfel ca atat tema cat si viziunea despre lume si viata in aceasta poezie se reflecta in mod original prin limbajul folosit, in totala opozitie cu limbajul frumos, poetizat, al liricii de pana atunci. Monotonia imaginilor , obsesia cromatica si impresia de univers poetic absurd exprima ideea unui sfarsit continuu, fiind doar o trasatura a universului bacovian care ii ofera originalitatea. Chiar daca il caracterizez pe autor ca fiind unul dintre cei mai negativisti si consider ca o poezie ar trebui sa te bucure si sa iti trezeasca sentimente placute , acesta reuseste totusi sa atraga cititorii si sa le lase o impresie placuta.
In opinia mea,poezia simbolista PLUMB,deschide volumul cu același titlu, apărut în 1916, și prezintă o emblemă a universului poetic bacovian. Tema poeziei o constituie condiția poetului într-o societate lipsită de aspirații și artificialș, condiție determinată de două coordonate esențiale,iubirea si moartea. Viziunea despe lume si viata este data la nivelul textului prin folosirea procedeelor specifice simbolismului: utilizarea simbolurilor, tehnica repetițiilor, cromatica, muzicalitatea și tehnica sugestiei. Simbolismul este o mișcare literară și culturală de la mijlocul secolului al 19-lea,aparaut in Franta,ca o reacție împotriva romantismului,parnasianismului si naturalismului. O caracteristica a simbolismului este utilizarea simbolurilor prin care poetul exprima prin intermediul corespondenței,stari afective interioare cu ajutorul obiectelor. Folosirea sugestiei reprezintă evocarea unui obiect prin cuvinte aluzive. O altă caracteristică a simbolismului este corespondența, care presupune legătura intre sunet,culoare si parfum,denumite in registru simbolist:sinestezie.Muzicalitatea reprezintă calitatea textului poetic de a creea sonorități surprinzătoare, se realizează prin repetarea unor cuvinte cu valoare de laitmotiv, repetarea unor vocale sau consoane și prezența refrenului. Muzicalitatea este redată totodată de versuri inegale ce au un ritm interior.
Poezia “Plumb” aparut in fruntea volumului omonim in 1916. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolusmului romanesc.Discursul poetic este conceput sub forma unui monolog tragic in care poetul exprima o stare sufleteasca disperata, lipsita de orice speranta. Poezia este alcatuita din 2 catrene, care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara, alcatuita din cimitir, cavoul, simboluri ale unei univers rece, ostil, care il impinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara, sufleteasca, deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare. Ce este impresionant este faptul ca in poezie exista un motiv essential dominant: moartea, redat prin sicriu, mort, somn, dormeau adanc, cavou, coroane, era frig, era vant. Celelalte motive - amorul, tristetea, singuratatea - sunt secundare, dar ajuta la reliefarea ideii esentiale de alunecare inevitabila spre moarte, neant. Cuvantul-cheie al poeziei este plumb, cuvant ce are valoare de simbol, repetitie si epitet. In exprimarea "sicriele de plumb" sugereaza nemiscare, incremenire, greutate, apasare; amorul de plumb sugereaza o senzatie de rece, de insensibil; "si-i atarnau aripele de plumb" sugereaza caderea, imposibilitatea zborului si a salvarii. Ce m-a frapat in aceasta poezie este capabilitatea poetului de a pune pe hartie si a-si exprima in scris atat de multe sentimente puternice , sentimente pe care reuseste sa le integreze cu succes intr-o capodopera a literaturii romane.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerePoezia „Plumb" apare in 1916 in volumul omonim si este o elegie existentiala pe tema damnarii care devine obsesiva.
RăspundețiȘtergerePrin culoarea cenusie, plumbul sugereaza depresia, nevroza, spleen-ul, greutatea releva apasarea sufleteasca, iar maleabilitatea indica labilitatea psihica.
In opinia mea, utilizarea articolului hotarat in locul celui nehotarat accentueaza caracterul discontinuu al vorbirii, ideea de discrus monoton si incoerent inca de la incpeut: „dormeau adanc sicriele de plumb". Cultivarea muzicalitatii prin procedee cunoscute (aliteratie, asonanta, laitmotiv) coexista cu notarea sunetelor disarmonice, a zgomotelor ce se constituie intr-o simfonie onomatopeica, o antimuzica. Corespondentul in plan coloristic al antimuzicii este dat de contrastele violente (negru, cenusiu, alb) ce sugereaza ideea de ruptura, angoasa, agonie, ce fac parte din recuzita expresionista.
Elementul din poezia lui George Bacovia care m-a atras este faptul ca desi spatiul descris pare unul restrans, cu un numar redus de obiecte inconjuratoare, sentimentele exprimate indirect sunt nenumarate. Descrie un oras propriu, pustiu, prin care circula doar un singur personaj care se adreseaza unei iubite fantomatice.
Sunt de acord cu afirmatiile spuse de Andrei intrucat Bacovia reuseste sa transmita un mesaj complex utilizandu-se de un spatiu restrans, de cateva obiecte din jurul sau. Acesta traieste un sentiment profund de tristete ce este in concordanta cu cadrul in care este el plasat(vantul bate, afara ploua, este frig). Poetul este complet pierdut si cere ajutor (''si am inceput sa-l strig''), dar in zadar. Poezia surprinde trairile intense ale poetului, transmitand depresia lui profunda in elementele cavoului: florile ce exprima de obicei culoare si veselie, acum sunt de plumb, inchise, ofilite deci moarte, de asemenea, aripile sunt simbolul eliberarii, dar in aceasta creatie, sunt de plumb, grele, negre si nu mai au posibilitatea de a-l salva din abisul tristetii in care a picat.
ȘtergereIn concluzie, apreciez originalitatea si capacitatea autorului de a schimba cele mai vesele simboluri in unele ce aduc depresie si moarte.
Sunt de acord cu afirmatiile anterioare deoarece aceasta poezie transmite nenumarate sentimente,intreaga lume parca invaluita in gri.Apasarea sufleteasca este accentuata drastic de catre cuvantul plumb,care este si laitmotivul operei,intrucat elementele prezente in text sunt de plumb "flori de plumb";sicriele de plumb";"aripile de plumb";" coroanele de plumb".Spatiul este unul ostil,intrucat autorul se simte vulnerabil asupra vietii sale,intrucat nu exista elemente protectoare.
ȘtergereApreciez originalitatea autorului si capacitatea sa de a folosi cuvintele "grele" pentru a-si exprima trairile sale interioare,titlul fiind unul caracteristic si expresiv.
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergerePoezia Plumb deschide volumul cu același titlu, apărut în anul 1916, care marchează debutul lui Bacovia în lumea literară. In opinia mea poezia este o artă poetică, deoarece autorul îşi exprimă în mod direct, prin mijloace artistice, concepţia despre condiţia artistului în lume. Textul se inscrie in lirica simbolistă modernă prin utilizarea elementelor specifice precum:folosirea simbolurilor, tehnica repetitiilor, valorificarea cromaticii, ipostaza tragica a eului lyric. Dramatismul este sugerat prin corespondenta care se stabileste intre lumea exterioara si cea interioara. Tema textului este condiţia poetului într-o lume ostilă, sufocantă, apăsătoare, dominată de obiecte. Din această lume nu se poate evada şi nu există refugii salvatoare.
ȘtergereÎn concluzie, poezia „Plumb” de George Bacovia este o artă poetică şi se înscrie în lirica simbolistă modernă prin folosirea simbolurilor, a repetiţiei, prin valorificarea cromaticii, a sugestiei şi prin exprimarea propriei concepţii despre condiţia artistului într-o lume ostilă, monotonă şi sufocantă.
Poezia ”Plumb” scrisă de George Bacovia este una dintre preferatele mele. Lucrul care m-a impresionat cel mai mult la acest autor este modul deosebit prin care acesta folosește simbolul, diferențiindu-se de ceilalți autori simboliști. Simbolul “Plumb” exprimă o apăsare sufletească datorată greutății metalului, dar și monotonia sugerată de culoarea gri a acestuia. Alexandru Macedonski a publica în revista “Flacăra” următoarea epigramă:” Poete scump, pe frunte porți mandre foi de laur/Căci singur, până astăzi, din plumb făcut-ai aur.”, încercând să evidențieze adevăratul potențial al poeziei Bacoviene, acesta face trecerea de la plumb la aur, un material ce semnifică importanța poetului în literatura romană, afirmând că este cel mai mare simbolist.
RăspundețiȘtergereUn alt aspect al poeziei ce m-a impresionat este utilizarea verbelor la timpul imperfect ce sugerează lipsa oricăror stări optimiste, stările interioare ale poetului fiind proiectate în veșnicie, eternitate ("dormeau", "stam", "era", "atârnau"), acțiunea lor neavând finalitate. Cromatica este numai sugerată în această poezie, prin prezența elementelor funerare: veșminte, flori, coroane si plumb, iar olfactivul prin simbolul "mort".
În concluzie, poezia „Plumb” de George Bacovia este o artă poetică şi se înscrie în lirica simbolistă modernă prin folosirea simbolurilor, a repetiţiei, prin valorificarea cromaticii, a sugestiei şi prin exprimarea propriei concepţii despre condiţia artistului într-o lume ostilă, monotonă şi sufocantă.
Desi George Bacovia este un om extrem de pesimist si percepe intreaga gama de culori ca fiind una cenusie , el considera fiecare clipa a vietii ca o neimplinire , iar fiecare traire ca o povara pentru suflet. Sunt de acord in legatura cu opinia lui Oncescu despre opera "Plumb" , astfel ca atat tema cat si viziunea despre lume si viata in aceasta poezie se reflecta in mod original prin limbajul folosit, in totala opozitie cu limbajul frumos, poetizat, al liricii de pana atunci. Monotonia imaginilor , obsesia cromatica si impresia de univers poetic absurd exprima ideea unui sfarsit continuu, fiind doar o trasatura a universului bacovian care ii ofera originalitatea.
ȘtergereChiar daca il caracterizez pe autor ca fiind unul dintre cei mai negativisti si consider ca o poezie ar trebui sa te bucure si sa iti trezeasca sentimente placute , acesta reuseste totusi sa atraga cititorii si sa le lase o impresie placuta.
Diaconescu Cosmin
In opinia mea,poezia simbolista PLUMB,deschide volumul cu același titlu, apărut în 1916, și prezintă o emblemă a universului poetic bacovian.
RăspundețiȘtergereTema poeziei o constituie condiția poetului într-o societate lipsită de aspirații și artificialș, condiție determinată de două coordonate esențiale,iubirea si moartea.
Viziunea despe lume si viata este data la nivelul textului prin folosirea procedeelor specifice simbolismului: utilizarea simbolurilor, tehnica repetițiilor, cromatica, muzicalitatea și tehnica sugestiei.
Simbolismul este o mișcare literară și culturală de la mijlocul secolului al 19-lea,aparaut in Franta,ca o reacție împotriva romantismului,parnasianismului si naturalismului.
O caracteristica a simbolismului este utilizarea simbolurilor prin care poetul exprima prin intermediul corespondenței,stari afective interioare cu ajutorul obiectelor. Folosirea sugestiei reprezintă evocarea unui obiect prin cuvinte aluzive. O altă caracteristică a simbolismului este corespondența, care presupune legătura intre sunet,culoare si parfum,denumite in registru
simbolist:sinestezie.Muzicalitatea reprezintă calitatea textului poetic de a creea sonorități surprinzătoare, se realizează prin repetarea unor cuvinte cu valoare de laitmotiv, repetarea unor vocale sau consoane și prezența refrenului. Muzicalitatea este redată totodată de versuri inegale ce au un ritm interior.
Poezia “Plumb” aparut in fruntea volumului omonim in 1916. Este considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolusmului romanesc.Discursul poetic este conceput sub forma unui monolog tragic in care poetul exprima o stare sufleteasca disperata, lipsita de orice speranta. Poezia este alcatuita din 2 catrene, care corespund celor 2 planuri ale realitatii: realitatea exterioara, alcatuita din cimitir, cavoul, simboluri ale unei univers rece, ostil, care il impinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara, sufleteasca, deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare.
RăspundețiȘtergereCe este impresionant este faptul ca in poezie exista un motiv essential dominant: moartea, redat prin sicriu, mort, somn, dormeau adanc, cavou, coroane, era frig, era vant. Celelalte motive - amorul, tristetea, singuratatea - sunt secundare, dar ajuta la reliefarea ideii esentiale
de alunecare inevitabila spre moarte, neant.
Cuvantul-cheie al poeziei este plumb, cuvant ce are valoare de simbol, repetitie si epitet. In exprimarea "sicriele de plumb" sugereaza nemiscare, incremenire, greutate, apasare; amorul de plumb sugereaza o senzatie de rece, de insensibil; "si-i atarnau aripele de plumb" sugereaza caderea, imposibilitatea zborului si a salvarii.
Ce m-a frapat in aceasta poezie este capabilitatea poetului de a pune pe hartie si a-si exprima in scris atat de multe sentimente puternice , sentimente pe care reuseste sa le integreze cu succes intr-o capodopera a literaturii romane.