joi, 11 iunie 2015

PERIOADA INTERBELICA

6 comentarii:

  1. Romanul "Ciuleandra" este o opera de analiza psihologica, care se va dezvolta atat in directia modernista , cat si in cea traditionala.
    Influenta psihologica este descrisa de conturarea zbuciumului interior al personajului urmarit de naratorul omniscient. De asemenea , accentul se pune pe conflictul interior, personajul fiind supus unor evenimente care ii declanseaza starea de zbucium, de lupta continua cu propria sa constiinta.
    In opinia mea , titlul reprezinta un accent foarte important in complexitatea operei , deoarece, ciuleandra este un dans originar din Muntenia, un dans lent , care , incetul cu incetul devine din ce in ce mai ritmat, fapt ce captiveaza dansatorii si ii cuprinde, este un dans al destinului in care multi isi gasesc sufletul pereche, astfel , in aparenta poate parea in contradictie cu subiectul romanului , insa dupa ceva timp se poate observa stransa legatura.
    De altfel , ca element de originalitate , datorita incadrarii in romanul modern, "Ciuleandra" nu respecta incadrarea in momentele subiectului, de aceea ea incepe cu intriga , scena violenta a unei crime.
    In concluzie , consider ca prin valorificarea introspectiei , monologului interior si a stilului indirect liber, dar si prin focalizarea aproape inexistenta , Liviu Rebreanu creeaza o opera specifica perioadei interbelice , capabila sa surprinda atat prin directia modernista dar si traditionala.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Eu sunt de acord cu afirmatiile spuse de colegul meu, Vlad, intrucat eroul romanului recurge la introspectie pentru a clarifica motivul crimei savarsite. Eu consider ca, lipsa mamei pe timpul copilariei a avut un impact devastator in constructia psihologica a lui Puiu Faranga. Acesta a fost influentat de catre tatal sau, acest lucru evidentiindu-se in cel mai mic detaliu in toata opera. Astfel putem afirma ca degradarea morala a protagonistului este treptata, incepand inca din timpul copilariei, iar cand aceasta a atins un prag critic, Puiu Faranga incepe sa inebuneasca. Naratiunea este facuta la persoana a treia, iar procesul de autocunoastere si autoanaliza este exprimat fie de noutatile naratorului omniscient, fie prin intermediul confesiunilor si al dialogului. Constiinta lui Puiu Faranga este zguduita de absurditatea gestului pe care l-a facut si pentru prima data in viata aceasta incearca sa inteleaga motivatia pe care a avut-o.
      In concluzie, pot spune ca, scriitorul ne transmite intr-un mod original faptul ca viata este suma alegerilor pe care le facem, atat constient, cat si inconstient. Daca ne putem controla alegerile, putem controla fiecare aspect al vietii noastre si puetm descoperi libertatea care se ascunde in capacitatea de a ne controla.

      Ștergere
    2. Sunt de acord cu afirmațiile spuse de colegii mei Ana și Vlad, însă consider că degradarea sa psihică nu se datorează doar lipsei unui părinte ci și a mai multor factori.
      În operă ne este prezentat faptul că acesta avea impulsuri nervoase încă din copilărie, tatăl acestuia încercând să i le suprime, însă ceea ce cred eu este faptul că nu a reușit decât să le ascundă, acestea revenind din ce în ce mai intense, ducând spre nebunie.
      Cel mai mult m-a impresionat scena în care Puiu începe să danseze Ciuleandra, aducându-și aminte cu groază de fapta pe care a comis-o, dar și de soția lui pe care a iubit-o cu adevarat,însă este prea târziu pentru a remedia situația.

      Ștergere
  2. Al doilea roman al lui Camil Petrescu, "Patul lui Procust", apare in 1933, la numai trei ani dupa "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi" si constituie, pentru literatura romana, un eveniment deosebit, cu totul novator, consolidand astfel romanul romanesc modern. Adept al modernismului lovinescian, Camil Petrescu este cel care, prin opera lui, fundamenteaza, principiul sincronismului, altfel spus, contribuie la sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana (europenizarea literaturii romane), prin aducerea unor noi principii estetice ca autenticitatea, substantialitatea, relativismul si prin crearea personajului intelectual lucid si analitic, in opozitie evidenta cu ideile samanatoriste ale vremii, care promovau "o duzina de eroi plangareti".
    Titlul este o metafora, "Patui lui Procust" face trimitere directa la o poveste mitologica din antichitate, conform careia talharul Procust din Atica aducea oaspetii la han si ii silea sa incapa perfect in singurul pat existent, socotit de el ca spatiu ideal. Orice nepotrivire a calatorului in patui lui Procust, atragea dupa sine ciuntirea omului, daca acesta era prea lung, ori, dimpotriva, intinderea lui, daca acesta era prea scurt, pana cand individul se potrivea exact masurarii impuse.

    RăspundețiȘtergere
  3. Procust este cunocut in mitologie ca fiind "intinzatorul",care prindea alti oameni si ii silea sa se aseze pe un pat,torturandu-i pe acestia pana ajungeau la aceeasi lungime ca si patul.
    Tema romanului ilustreaza problematica fundamentala a prozei, drama iubirii si drama intelectualului lucid,insetat de atingerea absolutului in iubire si in demnitate umana.
    Titlul romanului este o metafora,care semnifica nepotrivirea.In aceasta opera,patul lui Procust reprezinta neadaptarea unor personaje in societate,valorile intelectuale fiind respinse de catre societate.Relatiile dintre personaje se reflectau in mitul lui Procust,unele dintre acestea renuntand la ceva ca sa castige altceva in sufletul lor,modifindu-si starile sufletesti in functie de alte personaje,dupa influenta acestora.

    RăspundețiȘtergere
  4. Eu cred ca titlul romanului imagineaza societatea ca pe un pat al lui Procust, ca spatiu limitat, in care valorile intelectuale si orice aspiratie catre un ideal respins de societate sunt ostracizate. Ea impune tuturor oamenilor un tipar fix de existenta si oricine se abate de la regulile sociale stricte este supus deformarilor chinuitoare, carora nu le rezista. Dupa cum insusi autorul marturisea intr-un interviu, actiunea romanului are loc,in sens strict intr-un pat, care constituie o ambianta pentru ilustrarea vietii literare, politice si financiare a societatii romanesti, intre anii 1926 - 1928.
    Titlul romanuluiPatul lui Procust, tinde sa fixeze printr-un simbol ideea centrala a acestor drame. Luam act de doua experiente tragice ale iubirii Una, traita de Ladima, care trebuie sa-si amputeze spiritul ca sa il aduca la masura sufletului vulgar si interesat al Emiliei. Alta, a lui Fred, stapanit, dimpotriva, de sentimentul ca i se cere mai mult decat ar putea da. Pe ambii eroi dragostea ii mutileaza, incercand sa-i scurteze sau sa-i lungeasca dupa un fel de pat procustian fatal.

    RăspundețiȘtergere